După ce a angajat Georgia într-un conflict cu Osetia de Sud, preşedintele Mihail Saakaşvili şi-a văzut spulberat visul de a controla mica regiune din Caucaz. Rusia a sărit în ajutorul forţelor osete, iar separatiştii abhazi au deschis un al doilea front în zona de nord-vest a Georgiei.
Georgia a decis, ieri, să îşi retragă trupele din Osetia de Sud, iar soldaţii ruşi au preluat controlul asupra capitalei Ţinvali şi se îndreptau spre oraşul georgian Gori, relatează AFP.
Anunţul a fost făcut de secretarul Consiliului de securitate georgian, Aleksandr Lomaya, potrivit căruia armata ţării sale se retrăsese încă de dimineaţă „din aproape toată Osetia de Sud, în semn de bunăvoinţă“ şi pentru a-şi demonstra voinţa de a „stopa confruntarea militară“ cu forţele ruse.
În ceea ce priveşte înaintarea militarilor ruşi spre Gori, cel mai mare oraş din apropierea regiunii separatiste, Lomaya a precizat că „trupele georgiene sunt poziţionate pentru a apăra oraşul“, unde nu se înregistrau încă schimburi de focuri sau bombardamente. „În ciuda anvergurii forţelor intrate pe teritoriul Georgiei, ruşii au eşuat în încercarea de a ne învinge, dar trebuie să fim realişti: va fi foarte dificil să facem faţă“, a adăugat Aleksandr Lomaya. Mii de morţi şi de refugiaţi Guvernul de la Tbilisi susţine că Rusia şi-a suplimentat trupele cu 10.000 de soldaţi. Circa 4.000 au debarcat în Abhazia, iar 6.000 au pătruns în Osetia de Sud din Osetia de Nord, prin tunelul Roki. Ieri, aviaţia rusă a bombardat un aeroport militar situat la doar 12 kilometri de Tbilisi. Ministerul Sănătăţii a informat că 92 de georgieni, inclusiv 40 de civili, şi-au pierdut viaţa şi aproximativ 150 au fost răniţi în schimburile de focuri din ultimele trei zile. De cealaltă parte, peste 2.000 de persoane - majoritatea cetăţeni ruşi - au murit în Osetia de Sud de la debutul ofensivei georgiene, în noaptea de joi spre vineri, a declarat Grigori Karasin, adjunctul şefului diplomaţiei ruse.
Alţi 30.000 de etnici oseţi s-au refugiat în Rusia. „În ultimele 36 de ore, peste 30.000 de oameni au trecut graniţa. Avem de-a face cu o catastrofă umanitară“, a declarat vicepremierul rus, Serghei Sobianin. Ieri, fluxul de refugiaţ i s-a inversat: odată cu retragerea trupelor georgiene, din Ţinvali pleacă şi etnicii georgieni.
Printre victimele confruntărilor se numără însuşi comandantul Armatei a 58-a ruse din Osetia de Sud, generalul Anatoli Hrulev, care a fost rănit în urma exploziei unui obuz, relatează Interfax. Generalul a fost internat într-un spital din Vladikavkaz, capitala Osetiei de Nord, iar viaţa sa nu este în pericol, a informat sursa citată.
ABHAZIA Al doilea front
Pe fondul conflictului dintre Moscova şi Tbilisi din regiunea separatistă Osetia de Sud, un nou front de luptă s-a deschis, sâmbătă, în Abhazia, cealaltă entitate separatistă din Georgia susţinută de Rusia. Liderul abhaz Serghei Bagapş a anunţat că forţele sale au lansat o operaţiune pentru a alunga trupele georgiene din Defileul Kodori, singurul sector din Abhazia care nu este controlat de autorităţile de la Suhumi, relevă AFP. Autorităţile georgiene au acuzat aviaţia rusă pentru bombardamente, dar abhazii au declarat că ei au fost autorii. Ministerul georgian de Interne a acuzat Rusia că a continuat, ieri, bombardamentele în defileu.
De cealaltă parte, preşedintele republicii separatiste georgiene Abhazia, Serghei Bagapş, a avertizat că ofensiva aeriană şi terestră a abhazilor va continua până când forţele georgiene vor fi constrânse să se retragă din regiunea disputată a defileului. Totodată, de aseară, de la ora 20.00 GMT (ora 23.00, ora României), în cinci districte din Abhazia, între care şi o parte a capitalei Suhumi, a fost instaurată pentru zece zile, prin decret prezidenţ ial, „stare de război“. Bagapş a anunţat şi trimiterea a 1.000 de militari în zonă şi mobilizarea rezerviştilor.
Pe de altă parte, nave militare din Flota rusă a Mării Negre au sosit în cursul nopţii de sâmbătă spre duminică în portul abhaz Ociamcira, aflat la circa 30 de kilometri de graniţa Abhaziei cu Georgia. Operaţiunea a fost declanşată la scurt timp după ce avioanele ruse au bombardat cel mai mare port georgian civil de la Marea Neagră, Poti. Blocadă la Marea Neagră Rusia a mers mai departe, iar flota rusă a instaurat o blocadă maritimă împotriva Georgiei, după ce vasele de luptă ruse au ajuns „la limita apelor teritoriale ale Georgiei“. Scopul blocadei este de a împiedica Georgia să primească armament pe mare. Moscova acuzase sâmbătă Occidentul şi Ucraina că înarmează Georgia. Ucraina a anunţat ieri că-şi rezervă dreptul de a interzice navelor ruse care participă la operaţiunile din largul coastei georgiene să revină la baza navală de la Sevastopol, portul ucrainean în care este staţionată flota rusă de la Marea Neagră.
PREGĂTIRI
S-a dat startul evacuărilor Ministerul britanic de Externe le-a cerut, duminică, cetăţenilor britanici să părăsească în cel mai scurt timp Georgia, unde luptele cu Rusia iau amploare. „Vă sfătuim ca, dacă nu aveţi niciun motiv urgent pentru a rămâne în Georgia, să părăsiţi ţara în cel mai scurt timp posibil“, a anunţat ministerul. De asemenea, însărcinatul italian cu afaceri în Georgia, Pierluigi Schettino, a declarat că aseară a început evacuarea cetăţenilor italieni, dar nu a precizat despre ce număr de persoane este vorba. Şi Polonia a anunţat că a început ieri evacuarea pe bază voluntară a cetăţenilor săi. Autorităţile de la Varşovia au trimis un avion guvernamental pentru a-şi evacua cetăţenii din Georgia, potrivit estimărilor fiind vorba despre circa 300 de persoane.
FRONTUL DIPLOMATIC
Replici dure la ONU
Consiliul de Securitate s-a reunit ieri pentru noi consultări pe marginea crizei ruso-georgiene, ambasadorul SUA la ONU punând în gardă Moscova asupra posibilelor consecinţe ale „agresiunii“ sale împotriva Georgiei. Reprezentantul Washingtonului a anunţat că un proiect de rezoluţie a ONU, care cere încetarea imediată a focului, urmează să fie depus în următoarele ore. Criticile ambasadorului american Zalmay Khalizad, care a acuzat Rusia că împiedică retragerea trupelor georgiene din zona de conflict, au provocat o reacţie vehementă a omologului său rus, Vitali Ciurkin. „Acuzaţiile împotriva Rusiei sunt inacceptabile, mai ales din partea unei ţări ale cărei acţiuni în Irak, Afganistan şi Serbia le cunoaştem foarte bine“, a replicat Ciurkin. Pe de altă parte, Moscova a anunţat aseară că nu va reveni la negocieri până când Georgia nu îşi va retrage complet efectivele din Osetia de Sud.
TEAMĂ ŞI TĂCERE
Speranţele cad la frontieră
Frontiera dintre Georgia şi Turcia părea ieri locul în care se adunaseră toate fricile şi speranţele georgienilor care lucrează în ţara vecină. După ce companiile aeriene turceşti anulaseră toare zborurile către Tbilisi şi Batumi, oamenii încercau să intre în Georgia cu orice mijloc de transport posibil: autobuze, autocare, maşini de ocazie. 
„De ieri-dimineaţă mă chinuiesc să ajung acasă. Am copiii şi soţul în Batumi. Am dormit în aeroport la Istanbul, până la urmă am sărit din autobuz în autobuz până am ajuns aici“, ne-a povestit Mina Şirulidze (stânga), o femeie de 42 de ani care lucrează pentru o fabrică de confecţii din Istanbul.
În spatele ei, în punctul de frontieră, un şir de câteva zeci de camioane şi TIR-uri spunea parcă încă o veste proastă: confecţiile Minei, la fel ca şi celelalte mărfuri importate în mod curent din Turcia, nu vor ajunge curând pe piaţa georgiană. Vameşii georgieni refuzau să mai permită accesul pe teritoriul ţării pentru orice transport comercial.
Odată intrat pe teritoriul Georgiei, emoţia din partea turcească este înlocuită de o tăcere prudentă a oamenilor, care aminteşte de stalinismul născut la Moscova, culmea, dintr-un dictator care a văzut lumina zilei în Georgia.
„Totul e bine la noi. Saakaşvili e bun, şi Putin e bun în felul lui, nu avem de ce să ne plângem. Nu ne interesează pe noi politica. Război? Ei, conducătorii noştri, ştiu mai bine“, era refrenul turuit la unison de puţinii georgieni din vamă care recunoşteau că vorbesc engleză.
Şoferul nostru ne lămureşte pe un ton conspirativ: „N-o să auziţi pe nimeni vorbind de rău politicienii, chiar dacă e vorba de Putin sau de ai noştri. Omenilor le e frică să vorbească şi cu ai lor, darmite cu străinii“. Oana Dobre, corespondenţă din Georgia
PRECAUŢIE SUA şi aliaţii europeni se limitează să lanseze apeluri de pace Statele Unite nu vor interveni militar pentru a-şi apăra cel mai puternic aliat din fostul bloc sovietic deoarece au nevoie de ajutorul Rusiei pentru îndeplinirea unei priorităţi majore a propriei agende de politcă externă: „Domolirea“ ambiţiilor nucleare ale Iranului, comentează cotidianul american „New York Times“.
Oficialii din cadrul Administraţiei americane au admis deja că SUA nu pot face mai nimic pentru a stopa ofensiva declanşată de Rusia. De asemenea, nici nu se pune problema ca NATO sau comunitatea internaţională să fie atrase în conflictul din Caucaz, a precizat un diplomat american. Uniunea Europeană, care nu doreşte ca relaţia cu Moscova să se deterioreze, s-a limitat la a cere încetarea ostilităţilor, iar Organizaţia Naţiunilor Unite nu poate oferi o replică la cele întâmplate în Osetia de Sud deoarece Rusia are drept de veto în Consiliul de Securitate. Preşedintele georgian, Mihail Saakaşvili, se vede astfel părăsit de „prietenii“ săi din Occident, în special de Statele Unite şi Marea Britanie, care au susţinut la Summitul NATO de la Bucureşti, din aprilie, includerea Georgiei în Planul de Acţiune pentru aderarea la Alianţa Nord-Atlantică (MAP), reaminteşte cotidianul britanic „The Times“. Atunci, Rusia şi-a simţit ameninţată sfera de influenţă, la scurt timp după recunoaşterea de către statele occidentale a independenţei Kosovo, fapt ce a creat un precedent periculos.
„Ei bine, poate acum învăţăm şi noi să tăcem“, a declarat un oficial american de rang înalt, care a cerut să rămână anonim.
RĂZBOI DE IMAGINE
Jocul riscant al lui Saakaşvili
De multe luni, tactica Rusiei a fost să demonstreze Vestului că Georgia este prea iresponsabilă pentru a fi luată în considerare pentru admiterea în NATO, consideră directorul adjunct al Centrului din Moscova al Fundaţiei Carnagie, Dmitri Trenin. Georgia, la rândul ei, a încercat să convingă Occidentul că Rusia este, atât în Abhazia, cât şi în Osetia de Sud, un agresor şi un ocupant, a adăugat Trenin, citat de „Newsweek“.
Toate părţile angrenate în conflictele din cele două regiuni separatiste au încercat să provoace tabăra adversă „să-şi arate adevărata faţă“. Acţionând sub presiunea timpului, Georgia a pus la cale o operaţiune militară de amploare pentru a recupera enclava separatistă Osetia de Sud. Preşedintele Saakaşvili a determinat Rusia să acţioneze cu forţe grele. Imediat, natura conflictului s-a transformat. Nu mai este vorba despre un obscur grup etnic din munţii Caucaz.
Imaginea care reverberează în întreaga lume este cea a invaziei recidiviste a Rusiei împotriva unuia dintre micii săi vecini. Moscova a intrat direct în capcana întinsă de Tbilisi, consideră Dmitri Trenin. În aceste condiţii, susţine acesta, Saakaşvili poate invoca lejer că în acest conflict nu mai este vorba despre Rusia şi Georgia, ci despre valorile americane occidentale. Georgia este un stat de frontieră într-o nouă confruntare: democratul David care se luptă cu rusul Goliat. Totuşi, SUA şi Europa au nevoie de timp de gândire. A susţine Georgia este un lucru, dar să urmeze scenariul lui Saakaşvili este cu totul altceva.
IMPORTANŢĂ STRATEGICĂ
O ţară, o conductă Conflictul care a erupt în Caucaz a declanşat alarma din cauza rolului de pivot al Georgiei pe piaţa globală de energie. Georgia nu are resurse importante de petrol sau gaze naturale, dar este un punct-cheie de tranzit pentru petrolul care vine dinspre Marea Caspică şi Asia Centrală spre Europa şi SUA, comentează „The Times“. Este singura rută practică dinspre această importantă regiune petrolieră care evită atât Rusia, cât şi Iranul. Prin conducta de 1.770 de kilometri Baku-Tbilisi-Ceyhan, inaugurată în 2006, se pompează zilnic până la un milion de barili de petrol din Baku, Azerbaidjan, spre Yumurtalik, Turcia. Aici sunt încărcate megapetroliere pentru a livra ulterior combustibilul Europei şi Statelor Unite. Circa 249 de kilometri ai rutei străbat Georgia, anumite sectoare trecând la numai 55 de kilometri distanţă de Osetia de Sud. Securitatea conductei a constituit subiect de îngrijorare încă de la construcţia acesteia. Primul atac major asupra conductei a avut loc abia săptămâna trecută - nu în Georgia, ci în Turcia, unde o parte a acesteia a fost distrusă de rebelii separatişti ai Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK). Cu numai câteva zile înainte de explozia din Turcia, separatiştii georgieni au ameninţat că vor sabota conducta dacă ostilităţile vor continua. Iar izbucnirea recentelor violenţe ar putea duce la noi atacuri. Conducta, a cărei construcţie a costat 3 miliarde de dolari, este unul dintre principalele elemente ale platformeiprogram de politică externă a SUA, întrucât reduce dependenţa Occidentului de petrolul Rusiei şi al Orientului Mijlociu.
CSAT
Apel la încetarea ostilităţilor Autorităţile române din Georgia au fost alertate să fie pregătite pentru evacuarea cetăţenilor români din această ţară, dacă situaţia o va impune. Decizia a fost luată sâmbătă seara de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), convocat de urgenţă la Palatul Cotroceni de preşedintele Traian Băsescu. CSAT a convenit totodată şi asupra poziţiei ţării noastre faţă de conflictul militar din Caucaz. La finalul şedinţei, preşedinţia a transmis că „România reafirmă necesitatea respectării suveranităţii şi integrităţii teritoriale“ ale Georgiei şi „face un apel la toate părţile să înceteze imediat ostilităţile“ şi să înceapă negocierile de pace. În ultimii patru ani, România a cerut constant retragerea trupelor Federaţiei Ruse din Osetia de Sud şi Transnistria, fiind recent şi unul dintre cei mai vocali susţinători ai acordării foii de parcurs a NATO pentru Georgia la summitul de la Bucureşti. Şedinţa CSAT de sâmbătă este prima la care premierul Călin Popescu-Tăriceanu nu a participat, fiind plecat în concediu. Din motive similare, şefii SIE şi SRI au fost înlocuiţi de primadjuncţii Silviu Predoiu şi Florian Coldea. (Anca Simina)
MESAJ DE PACE
Războiul, învins la Olimpiadă În timp ce ţările lor sunt implicate într-un conflict sângeros, la Beijing, sportivii au rămas fideli mesajului de pace al Jocurilor Olimpice. În gest de solidaritate, rusoaica Natalia Paderina şi gruzina Nino Salukvadze s-au îmbrăţişat pe podium după ce au câştigat medaliile de argint şi, respectiv, bronz în proba feminină de pistol cu aer comprimat. „Am fost foarte emoţionată astăzi, deoarece poporul meu trece prin momente dificile. De aceea a fost foarte frumos din partea Nataliei că a venit şi m-a îmbrăţişat“, a declarat Salukvadze, sportiva de 39 de ani născută în Tbilisi, capitala Georgiei. „Suntem prietene“, a confirmat Paderina, 32 de ani, care a spus că cele două sportive concurează împreună de mult timp. „Sportul nu are nimic de-a face cu politica“, a subliniat aceasta. Sâmbătă, prima zi de competiţie în cadrul Jocurilor Olimpice de la Beijing, a fost o zi de incertitudine pentru delegaţia georgiană, formată din 35 de sportivi, după ce preşedintele georgian Mihail Saakaşvili declarase că vrea să-i recheme în ţară pe sportivi, pentru ca o parte dintre ei să se poată înrola. În cele din urmă însă, Saakaşvili a renunţat la retragerea sportivilor. Prima confruntare dintre echipele Georgiei şi Rusiei este programată miercuri, în cadrul probei feminine de volei.
CITESTE SI:
11.08 Medvedev: Operaţiunea din Osetia de Sud se apropie de final
10.08 Georgia, in razboi cu Rusia 08.08 Un Kosovo în Caucaz |VIDEO
08.08 Filmul primei zile de conflict din Osetia de Sud
Recomandările noastre
