EVZ a fost alături de Alina Dumitru la toate încleştările de ieri.
Ziua cea mai lungă din cariera Alinei Dumitru s-a terminat târziu, în braţele colegilor, a jurnaliştilor, a tuturor românilor care s-au nimerit pe holurile University Of Science and Tehnology Gymnasium din Beijing. La Bucureşti era după-amiază, însă în China trecuseră ore grele, în care campioana, care s-a lovit de două ori, a strâns din dinţi, a învins-o pe cea pe care nimeni nu credea că o mai poate învinge cineva, nipona Ryoko.
Şi a „distrus-o“ cu un ippon în finală pe cubaneza Bermoy. Chiar a distrus-o, aşa a scris şi site-ul BBC. Finala a durat doar un minut şi douăzeci de secunde. EVZ vă spune ce s-a întâmplat până atunci. Ungaria - România, acum şi la judo Alina Dumitru, cvintuplă campioană europeană, e în chimono alb. Ca la Atena. Atunci a fost la câteva secunde de o medalie. „Atunci, am plâns mult în zilele care au urmat“, mărturiseşte acum, după patru ani, într-un Beijing clocotitor şi nebun. Într-o sală plină din China doar patru lupte stau între ea şi aur. Primul adversar: Eva Csernoviczki, o unguroaică frumoasă care n-a impresionat decât prin lovitura de K1 pe care i-a dat Alinei în ureche. Involuntar. „Piţi“, cum îi spun prietenii, pentru că femeia de 158 de centimetri vorbeşte piţigăiat, n-a pus la suflet. A câştigat în cele cinci minute regulamentare, a trecut repede prin zona mixtă, grăbită şi obosită: „M-a lovit, dar nu contează, am învins“. Antrenorul Bercean a vorbit cu câteva cuvinte mai mult: „Următoarea adversară, Kim, e tare, dar Alina a învins-o mai mereu“.
MOMENT DE CUMPĂNĂ
Accidentarea care dă aripi
Kim e din Coreea de Sud şi e vicecampioană a Asiei, continentul unde judoul nu e un sport oarecare. Kim are codiţele lipite de cap, cu cleme mici, galbene. Ale româncei sunt roz. Kim e rea şi nu dă niciun semn că s-ar teme de Alina. Cinci titluri consecutive. Kim nu se sinchiseşte. După un minut o trosneşte pe Alina puţin peste şoldul drept. Gest necugetat. O aştepta înfrângerea prin ippon. Povesteşte Alina: „Nu ştiu unde mi-a dat, în splină, în rinichi, dar nu mai puteam să respir. Simţeam că o să cedez fizic. Abia aştept să ajung la cabină, să văd ce am“.
RIVALITATE
Invincibila Tani s-a temut Urmează Tani Ryoko, campioana ultimelor două ediţii de Olimpiadă şi de şapte ori învingătoare la Mondiale! O doamnă cu coc şi copil de trei ani acasă, trecută bine de 30 de ani, dar care încă se mişcă pe tatami cu agilitatea unei pantere hămesite. Dă mereu senzaţia că atacă, deşi principală e răbdarea. Stă la pândă şi doboară fulgerător. Aşteptarea cu sufletul la gură nu e uşoară. Nipona ezită să iasă la luptă, e penalizată de arbitiri şi... aurul e aproape, se simte. În fuga spre vestiare, Alina plânge şi dă declaraţii: „Doamne, nu-mi vine să cred!“.
Constantin Niculae, fost campion european şi vicecampion mondial la judo: "Alina a intrat definitiv în istoria sportului românesc. Este prima medalie de aur la Jocurile Olimpice în acest sport. Trebuie ţinut cont şi de faptul că judo a devenit probă olimpică pentru fete începând abia din 1992."
Corespondenţă din Beijing
Citiţi şi:
Alina Dumitru: „Doamne, Dumnezeule, aur!“ CRISTIAN HUBALI: Le-ai scos judoul din cap, Alina!