Vă răspunde Psihoterapeut AUGUSTIN CAMBOSIE, vicepreşedintele Federaţiei Române de Psihoterapie.
Dana: Am un copil de 5 ani dintr-o căsătorie anterioară. M-am recăsătorit, dar observ că soţul meu iubeşte copilul cu limite. Se simte că nu este al lui. Ar vrea să facem şi noi doi unul, dar eu nu mai pot, deoarece sănătatea nu-mi mai permite. Din această cauză este cam trist. Mai sunt şi prietenii lui care râd de el că a ajuns să crească copiii altora şi cred că asta îl influenţează. Nu ştiu ce să fac. Este o problemă de cuplu, de alegere. Problema a apărut când l-ai ales ca al doilea soţ. Atunci ai greşit, pentru că nu ai luat în considerare toate variabilele şi te-ai comportat ca o femeie singură. Atitudinea normală a unei femei care are deja un copil cu alt bărbat este din doi paşi: îşi alege un bărbat pentru ea şi pe urmă se convinge că acel bărbat este un părinte bun pentru copilul ei.
Cred că aţi avea nevoie de o psihoterapie de cuplu, dar, sincer, nu-l văd pe el acceptând să meargă la un specialist, pentru că pur şi simplu nu se simte vinovat. Nu poţi să-i ceri cuiva să iubească copilul altuia, mai ales dacă el nu este un iubitor de copii în general.
În plus, copilul altuia implică şi o reacţie normală de gelozie. Orice bărbat este invidios pe trecutul femeii pe care o iubeşte. Curiozitatea şi spiritul competitiv încurajat de factori socioculturali îl împing să vrea să afle cât de potent era fostul iubit, cât de bine stătea cu banii etc. Poţi face o inseminare artificială ca să aveţi şi un copil împreună, dar indiferenţa faţă de primul copil ar fi şi mai pronunţată, şi micuţul s-ar transforma într-o victimă.
Pe de altă parte, şi soţul tău ştia în ce se bagă. Dacă el a decis atunci că poate merge înainte în această situaţie, putem să-i pretindem să meargă mai departe şi acum.
NOTĂ. Aşteptăm întrebările dumneavoastră la adresa de e-mail familia@evz.ro sau la adresa „Evenimentul zilei“, bd. Dimitrie Pompeiu, nr. 6, sector 2, Bucureşti, secţiunea Familia.
Recomandările noastre
