Într-o seara senina si înstelata, vineri 13 iunie, si apoi sâmbata 14 iunie, în inima Manhattan-nului, în vecinatatea imensului si frumosului parc newyorkez Central Park, avea sa “rasara” din nou “Luceafarul” lui Eminescu, într-o sala de teatru mica, dar cocheta, cu numele “The Marjorie S. Deane Little Theater”, parca special construita si destinata punerii în scena a unor adevarate capodopere literare.

John Gabrian - Marinescu New York Magazin

Sala de teatru “The Marjorie S. Deane Little Theater” se afla în incinta complexului “West Side YMCA” (5 West 63rd Street din Manhattan). Sub frumoasa si impozanta cupola, a fost gazduita premiera spectacolului teatral-coregrafic a poemului "Luceafarul/The Legend of the Evening Star" de Mihai Eminescu, versiunea în limba engleza, poem tradus din limba româna de Adrian George Sahlean, expert recunoscut în traduceri în sau din limba engleza.

Adrian George Sahlean s-a nascut în România si a absolvit Universitatea din Bucuresti (1975), cu diploma în Filologie si specializare în traduceri (engleza si spaniola).

Ca rezident naturalizat al Statelor Unite, a obtinut diploma de Master în Psihanaliza (1995) si certificarea de clinician (2002), lucrând în prezent si la teza de doctorat. Este autorul câtorva volume de traduceri de poezie în engleza si a unor eseuri despre traducerea literara. Traducerile versificate din Eminescu i-au adus recunoastere internationala si câteva premii prestigioase.

Premiera româneasca la NY

"Luceafarul/The Legend of the Evening Star", care a mai fost pus în scena si acum câtiva ani “off_Broadway”, în New York, ca productie teatral-coregrafica, a avut un mare succes, atât în seara premierei, vineri, 13 iunie, cât si sâmbata, 14 iunie.

Fara o traducere adecvata si de tranzitie usoara, lina si imperceptibila a poemului versificat din româna în engleza, facuta în asa fel încât sa se muleze precum o manusa pe mâna, nu ar fi fost posibila realizarea de mare succes a punerii în scena a poemului.

La realizarea acestui proiect artistic au colaborat, voluntar, cu devotament si dedicatie, balerini si actori americani: Eric Ortega actor si dansator; Christopher Patrick Murney, actor si dansator, împreuna cu balerina si actrita de origine româna Raluca Georgiana si tânarul si talentatul compozitor Ion Ionescu (si el român de origine), toti sub bagheta cunoscutului regizor american de teatru Terrence Montgomery.

Echipei de actori si balerini li s-a alaturat si regizorul artistic si producatorul spectacolului Kimberly Loren Mulvaney, care mai detine si functia de director al Departamentului de Arta din cadrul complexului. Lista celor care si-au adus contributia si au colaborat voluntar continua cu asistentul de productie Lily Motta, creatorul de programe Fernando Martinez, creatorul de iluminari speciale Michael Jerome Faulkner, creatorul de efecte speciale de sunet Sean Talisman si tehnicianul de lumini Carlton Hall.

La realizarea acestui spectacol au participat voluntar 14 persoane, inclusiv la productia cinematografica, realizata, tot voluntar, de subsemnatul John Gabrian - Marinescu, iar costurile de punere în scena a spectacolului, recuzita, costumele, materialele, casetele video, aparatura si echipamentul de filmare au fost suportate voluntar din buzunarele realizatorilor spectacolului.   "Luceafarul/The Legend of the Evening Star" s-a jucat, cum spuneam, pe 13 si 14 iunie 2008, când mica si cocheta sala de teatru “The Marjorie S.Deane Little Theater” a fost aproape neîncapatoare. În mare majoritate, au fost americani, dornici de a lua contact cu cultura noastra si poezia eminesciana.

Nemulţumirile diasporei româneşti

În prima seara, printre spectatori s-au aflat si câtiva români, între care consulul general al României New York, Pietro Lucian Pavoni, împreuna cu sotia. Ne-am fi asteptat însa la o participare mai numeroasa din partea oficialitatilor diplomatiei române din America, mai ales ca era vorba despre o premiera si un spectacol unic românesc, cu poemul “Luceafarul”, al marelui nostru poet national Mihai Eminescu, realizat cu mari eforturi aici, la New York.

Ar fi fost de asteptat ca si directorul Institutului Cultural Român din New York, Corina Suteu, sa fie prezenta la spectacol, alaturi de consulul general Pietro L. Pavoni, pentru a sustine si aprecia efortul, daruirea si generozitatea colectivului de realizatori ai productiei "Luceafarul/The Legend of the Evening Star", care si-au dedicat timpul, profesionalismul si efortul, plus cheltuieli personale de productie, într-o luna, cât s-a lucrat la acest frumos proiect.

Din partea oficialilor români din America, nimeni nu a miscat un deget pentru a sprijini acest proiect, desi ar fi trebuit sa existe un sprijin major, inclusiv din punct de vedere material, pentru realizarea spectacolului.

Sprijin material de care s-a vorbit si trâmbitat în 23 februarie a.c., când, la Ambasada României de la Washington, a avut loc o conferinta de “înalta tinuta politico-propagandistica”, intitulata, foarte rezonant: “Comunitatea Româno-Americana, pilon al relatiilor româno-americane. Prezent si perspective în colaborarea comunitatii cu autoritatile române”, o conferinta care a durat peste opt ore, fiind prezidata de catre proaspatul ambasador al României la Washington, domnul Adrian Vierita, si de “Mai Marele” hotarâtor si ajutator al comunitatilor internationale de români, dl Mihai Gheorghiu, secretar de stat si coordonator al Departamentului pentru Relatiile cu Românii de Pretutindeni din cadrul Ministerului Afacerilor Externe (MAE).

Cât îl priveste pe noul ambasador al României la Washington, domnul Adrian Vierita, om blând la înfatisare si la vorba, asteptam sa se familiarizeze mai bine cu noua sa functie de excelenta diplomatica si sa faca numai lucruri bune pentru reprezentarea României si a noastra, a românilor, aici, în America, asa cum se parea la prima înfatisare.

La conferinta din 23 februarie 2008, s-a vorbit aprig, convingator si promitator despre ajutorul si interesul oficialitatilor române privind Comunitatea Româno-Americana. Adrian Vierita nu prea a avut multe de spus, deoarece era nou numit în functie în America si nu cunostea în detaliu problemele comunitatii noastre.

Secretarul de stat din MAE, domnul Mihai Gheorghiu, ne-a explicat cum stau treburile cu ajutoarele de tot felul acordate de oficialitatile României de la Bucuresti sau din Washington. Printre altele, nu a omis nici sa-i ia apararea directoarei Institutului Cultural Român, Corina Suteu, când mai multe persoane din audienta, revoltate îndreptatit, au criticat vehement inexistenta activitatii Institului Cultural Român din New York în relatia cu românii din Comunitatea Româno-Americana condus acum de catre d-na Corina Suteu, o persoana deloc comunicativa.

Iar atunci când vocile critice la adresa activitatii inexistente a Institutul Cultural din New York au întrebat, firesc, ce rol mai are acest Institut Cultural Român, secretarul de stat din MAE, domnul Mihai Gheorghiu a raspuns numeroasei si selectei audiente ca directoarea Corina Suteu si Institutul Cultural Român din New York au atributii speciale, nu de biblioteca sau de deservire a Comunitatii Româno-Americane. Iar când a fost întrebat despre ce “atributii speciale” ar fi vorba si cine le coordoneaza, a raspuns ca este un secret.

Secret doar pentru domnul Mihai Gheorghiu si pentru directoarea Corina Suteu, deoarece noi cunoastem bine activitatea ICR-NY: risipeste banii pe diverse programe total neadecvate, cica destinate americanilor, pentru a schimba imaginea României într-o lumina stralucitoare. O persoana cu atitudine deloc prieteneasca, precum cea înfatisata curent de catre directoarea Corina Suteu, nu putem sa credem ca se poate ocupa de imaginea României si promovarea ei în America.

Persoane precum directoarea Corina Suteu, de la asa zisul Institut Cultural Român din New York, prin comportamentul ostil fata de noi toti cei din Comunitatea Româno-Americana si inexistenta ei activitate pentru comunitatea noastra, nu face altceva decât sa-i îndeparteze pe români, în loc sa-i apropie.

Avem acum o situatie asemanatoare cu cea de pe vremea comunismului, când niciun român aflat în America nu se apropia de cladirea Consulatului General al României din New York, locul unde mai este gazduit si astazi Institutul Cultural Român) de teama si din cauza securistilor si comunistilor care îl populau.