Colecţionarii sunt în sărbătoare: la Romexpo s-a deschis Expoziţia Filatelică Mondială EFIRO 2008, care aduce la Bucureşti adevărate rarităţi.
Timbrele de la Romexpo nu ar avea loc poate nici pe scrisorile trimise în câţiva ani. Dar niciun colecţionar n-ar îndrăzni măcar să se gândească la asta: împătimiţii cercetează cu ochi mari fiecare stand al dealerilor veniţi la Expoziţia Filatelică Mondială EFIRO, iar fiecare zi - până pe 27 iunie - e una de mare sărbătoare. În total, sunt prezenţi peste 650 de colecţionari şi se găsesc timbre din 74 de ţări. Sunt marcaţi astfel 150 de ani de la emiterea primelor mărci poştale româneşti, faimoasele „Cap de bour“.
Doi pasionaţi, tată şi fiu, dădeau ocol ieri unor panouri imense, pe care erau expuse scrisori vechi. Copilul îşi testa cunoştinţele în domeniu, remarcând faptul că unul dintre timbre are o culoare anormală. Este repede pus la punct de părinte: „Asta le face şi mai valoroase!“. Medalie pentru Casa Regală Punctul de maximă atracţie al evenimentului de la Romexpo este „Curtea de Onoare“. Grupurile făceau ieri coadă la intrare în zona special amenajată, în care sunt expuse câteva rarităţi filatelice: matriţele originale ale primelor timbre autohtone, primul timbru din lume „Penny Black“, mărci din colecţia Reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii şi celebra colecţie braziliană de mărci poştale „Ochi de Bour“, precum şi cel mai scump ziar din lume - „Zimbrulu şi Vulturulu“ - pe care sunt francate opt timbre „Cap de Bour“.
Tot aici se află expusă - în condiţii speciale - o scrisoare găsită între ruinele oraşului nipon Hiroshima, ce păstrează urme de radiaţii. Principele Radu al României a primit, la deschiderea EFIRO 2008, Medalia de Onoare a evenimentului, în semn de recunoştinţă faţă de susţinerea arătată de familia regală pentru patrimoniul filatelic românesc. Totodată, a fost lansată o marcă poştală EFIRO 2008. Expoziţia poate fi vizitată astăzi şi mâine, între orele 10.00 şi 20.00, şi în zilele lucrătoare, între 10.00 şi 18.00, iar accesul este liber.
PASIUNE
„Nu are nimic de-a face cu adunatul de capace“ 
Lumea filateliştilor este împărţită între cei interesaţi de partea comercială şi cei pentru care timbrele reprezintă pasiune pură, spune domnul Eronim, unul dintre colecţionarii care nu se pot dezlipi de standuri. Face cu siguranţă parte din cea de-a doua categorie: de 40 de ani, adună timbru după timbru. Are acasă în jur de 100 de cataloage.
„Am fost crescut de o şcoală filatelică din Sibiu, în spiritul austro-ungar şi am fost format de copil pentru a mă bucura de acest hobby. Nu are nimic de-a face cu adunatul de capace, aici este vorba despre un act cultural“. Îl interesează în special mărcile poştale româneşti de la începutul secolului al XIX-lea şi începutul secolului XX, dar şi emisiunile englezeşti, care poartă efigia suveranului în loc de numele ţării, în semn de respect din partea lumii filateliei. Are de gând ca, în următoarele zile, să încerce să vadă cât mai mult din expoziţie, pentru că sunt aici lucruri pe care poate îţi este dat să le vezi doar o dată în viaţă.
GREŞEALĂ SCUMPĂ. Un plic din 1861, cu patru mărci poştale: trei dintre ele de un penny, iar unul de patru penny. La tipărirea mărcii de un penny s-a folosit, dintr-o eroare, clişeul mărcii de patru. Astfel că scrisoarea a fost taxată cu şapte penny, deşi tariful era de patru
ISTORIE. O scrisoare descoperită între ruinele unei bănci, după explozia bombei nucleare de la Hiroshima. Păstrează încă urme de radiaţii. În prezent, aparţine Federaţiei Filateliştilor Germani
Recomandările noastre
