În 90% din cazuri, medicilor români le e teamă că pacienţii i-ar putea acuza de neglijenţă, însă românii îşi cunosc atât de puţin drepturile încât rar fac un asemenea gest, potrivit unor statistici prezentate ieri.

Mulţi români care primesc tratamente greşite preferă să treacă totul sub tăcere, decât să scoată din buzunar sume exorbitante pentru expertiza medicală şi cheltuielile de judecată, aşa cum cer legile actuale. Anual, la Colegiile Medicilor din toată ţara se înregistrează între 1.500 şi 2.000 de reclamaţii de la pacienţi, în timp ce în alte ţări occidentale sesizările sunt mult mai multe. Legile îi descurajează pe pacienţi să facă reclamaţii

Un studiu realizat de MedRight Experts, pe un eşantion de aproape 400 de medici din mai multe judeţe din ţară, arată că 91% dintre aceştia consideră acuzaţiile de malpraxis un pericol real, însă doar 7% dintre ei şi recunosc că în ultimii trei ani au efectuat o procedură medicală care ar putea fi încadrată într-un caz de malpraxis.   Medicii intervievaţi care au şi primit o reclamaţie de-a lungul carierei lor sunt şi mai puţini: doar 5%.

Specialiştii apreciază că pacienţii sunt descurajaţi să facă reclamaţii la Colegiul Medicilor sau la Ministerul Sănătăţii Publice (MSP) din cauza procedurilor anevoioase şi a taxelor mult prea mari. „Taxele pentru expertiza pe care o face Comisia de Malpraxis din MSP în cazurile de malpraxis, care sunt între 3.000 şi 4.000 de lei, îi descurajează pe pacienţi. Aceste taxe trebuie reduse“, a declarat ieri ministrul sănătăţii, Eugen Nicolăescu, în cadrul unui seminar despre gestionarea riscului în practica medicală.   Ghidurile care ar face lumină întârzie să apară

Chiar dacă pacienţii fac reclamaţii, vinovatul este greu de găsit, în lipsa aşa-numitelor protocoale terapeutice care indică paşii pe care medicul trebuia să-i facă în tratarea afecţiunii. Aceste protocoale există în majoritatea ţărilor dezvoltate.

„Când evaluăm dacă medicul a greşit, nu avem un ghid obiectiv la care să ne raportăm“, comentează Gheorghe Iana, manager al Spitalului Universitar de Urgenţă din Bucureşti. Aceste ghiduri ar trebui elaborate de Comisiile de Specialitate din cadrul MSP. Până acum, însă, doar două astfel de protocoale sunt gata: cel pe obstetrică ginecologie şi cel privind managementul astmului. Asigurările nu acoperă daunele morale

În altă ordine de idei, dacă medicul este găsit vinovat în instanţă, rare sunt situaţiile în care societăţile la care sunt asiguraţi medicii îi despăgubesc pe pacienţi. „Medicii consideră că poliţele actuale de asigurare nu îi acoperă. Sunt diverse clauze care permit companiei de asigurări să nu acorde despăgubiri. De exemplu, majoritatea companiilor nu acordă daune morale“, subliniază doctorul Andrei Nanu, de la compania MedRight Experts.

Ministrul sănătăţii spune că poliţele de asigurări nu sunt foarte clare, astfel încât firmele de asigurări lasă loc de interpretări în favoarea lor. Asiguratorii, la rândul lor, aruncă vina pe medici.   „Clauzele sunt clare, numai că doctorii nu sunt dispuşi să se asigure pe sume foarte mari, pentru că au mult de plătit pe lună“, susţine Florentina Almăjanu, director general al Uniunii Naţionale a Societăţilor de Asigurare şi Reasigurare din România.

ALTERNATIVE

Pacienţii vătămaţi se pot adresa instanţei

Pacienţii care consideră că nu au fost bine trataţi pot face plângere la Colegiul Medicilor, Ministerul Sănătăţii sau în instanţă (pentru despăgubiri sau pentru începerea urmăririi penale). „Colegiul Medicilor nu este prima instanţă unde se pot adresa, însă este cea mai accesibilă, pentru că pacientul nu plăteşte nimic. Şi evaluarea durează mai puţin, câteva luni, faţă de câţiva ani în instanţă“, susţine avocatul Liviu Fătu, de la Colegiul Medicilor din România. La Comisia de Malpraxis a MSP se plăteşte taxa de expertiză, în valoare de aproximativ 4.000 de lei, în timp ce în instanţă se plăteşte taxa judiciară de timbru. Legislaţia care reglementează malpraxisul va fi schimbată, susţine ministrul Eugen Nicolăescu, iar taxele care descurajează pacienţii să reclame medicii vor fi diminuate. În plus, în viitor, şi managerul spitalului sau conducerea ministerului va putea sesiza Comisia de Malpraxis, nu doar pacientul sau rudele acestuia, cum se procedează în momentul de faţă.