Magistratul arădean arestat pentru corupţie şi complicele său au avut grijă să-şi „acopere urmele“.

Judecătorul arădean Ioan Lazăr, arestat, la sfârşitul săptămânii trecute, după ce a primit 25.000 de euro şpagă pentru a soluţiona un dosar cu neînceperea urmăririi penale (NUP) şi afaceristul care i-a fost complice „au comis faptele cu premeditare, având grijă să-şi acopere spatele“ pentru a nu ajunge după gratii.

Cel puţin aşa reiese din documentele în care magistraţii Curţii Supreme şi-au motivat decizia de a-i aresta preventiv pe cei doi. Concret, judecătorii arată că Lazăr şi omul de afaceri Traian Sabău au mers până într-acolo încât au verificat o parte dintre banconotele primite şpagă, la magazinul duty-free din Vama Jimbolia (judeţul Timiş). Asta, pentru a se asigura că nu au fost daţi pe mâna procurorilor anticorupţie şi că bancnotele nu au fost inscripţionate cu „MITĂ“, aşa cum se obişnuieşte în cazul unui flagrant.

Procurorii au fost însă prevăzători şi au urmărit bancnotele după seriile indicate de denunţător, care făcuse plângere împotriva judecătorului şi a complicelui acestuia cu aproape două săptămâni înainte. Mai mult, din momentul înregistrării denunţului - 16 mai 2008 - şi până săptă mâna trecută, când a avut loc flagrantul, atât telefoanele, cât şi discuţiile celor doi au fost interceptate, anchetatorii ajungând la concluzia că limbajul folosit de magistrat este mai degrabă demn de un membru al lumii interlope, decât de un judecător. Lazăr: „Nu discut! Treizeci de mii...“ Astfel, potrivit motivării Curţii Supreme, judecătorul Ioan Lazăr - preşedinte al unui complet de judecată de la Tribunalul Arad şi prodecan al Facultăţii de Drept din Arad - i-ar fi pretins, prin intermediul lui Sabău, denunţătorului Ştefan Marină nici mai mult, nici mai puţin decât 30.000 de euro pentru a menţine soluţia de NUP dată de instanţa inferioară în dosarul în care acesta din urmă era acuzat de înşelăciune. Enervat de faptul că nu a reuşit să facă rost de toţi banii pretinşi, iar judecă torul a început să amâne verdictul în proces, Marină s-a plâns procurorilor.

„Lazăr era hotărât să dea o soluţie doar în momentul în care va primi întreaga sumă cerută drept şpagă, nici un cent mai puţin!“, au precizat surse din rândul anchetatorilor. De altfel, pretenţiile magistratului sunt redate perfect de înregistrarea unei convorbiri telefonice dintre complicele său şi denunţător.

„Traian Marius Sabău: (...) Dacă acela (procurorul - n.r.) ţi-a făcut bine cazu’, el dacă a respins cererea... nu mai poate să facă nu ştiu ce, înţelegi? Că judecă toru’ decide peste procuror, înţelegi? (...) Da, Ştefi, atâtea lucruri se pot întâmpla, de azi pe mâine fără să vrei, mă înţelegi? (...) Eu am încercat pe Nelu (judecător Ioan Lazăr) să-i spun: «Dacă nu vine cu treizeci de mii, ce fac? Că nu poate omu’ să vină cu treizeci de mii». C-am vrut să-i zic că poate dai douăzeci de mii. (...) Zic: «Ce fac?» Zice: «Nu discut! Treizeci de mii a dat! Înţelegi?»“. În cele din urmă, magistratul se mulţumeşte şi cu 25.000 de euro, plătiţi în două tranşe, şi dă verdictul mult aşteptat, în dimineaţa de 29 mai. Imediat după pronunţarea acestuia, judecătorul îşi sună complicele şi, într-un limbaj şi pe un ton „caracteristic interlopilor“, îi sugerează ca denunţătorul „să meargă să-şi vadă «vopseaua» (soluţia favorabilă) şi să-şi facă poză cu ea“. (A colaborat Alex Negru) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie extras din motivare

(...) (...) pericolul concret pentru ordinea publică al lăsării în libertate a inculpaţilor este dat de gravitatea faptelor comise de aceştia şi de calităţilor lor, respectiv judecător de tribunal (cu grad profesional de judecător de Curte de apel) care judecă cauze penale - (...) şi Sabău Traian, om de afaceri. 25.000 de euro este valoarea unei soluţii de neîncepere a urmăririi penale la Tribunalul Arad