Bolnavii din unităţile sanitare româneşti primesc printre cele mai proaste mâncăruri din Europa. Pacienţii se plâng tot mai mult de proasta calitate a mâncării pe care o primesc în spitale. Cea mai gravă situaţie este a bolnavilor din provincie, care sunt obligaţi să cheltuiască sume importante pentru că nu pot consuma ceea ce le este servit în cadrul unităţilor sanitare. Şi pacienţii din Bucureşti au probleme cu mâncarea din spitale.
„De obicei primim o supă, ceva din paste făinoase şi carne fiartă. Hrana este destulă, dar nimeni nu o prea mănâncă. Cei care n-au de ales strâmbă din nas. Eu primesc mâncarea de acasă sau cumpăr covrigi şi portocale, fiindcă e mai sănătos“, povesteşte Ioana P., internată în clinica medicală a Spitalului Colţea din Bucureşti. Cei mai mulţi dintre pacienţi cumpără mâncarea de la chioşcurile din jur sau de la restaurantele amenajate pentru medici, însă nici acest obicei nu este unul foarte sănătos.
Rapoartele OMS subliniază importanţa unui meniu sănătos pe durata spitalizării. „Calitatea meniului este aproape la fel de importantă ca şi actul medical în sine. Spitalele trebuie să acorde o atenţie sporită bolnavilor cronic şi să monitorizeze obiceiurile lor alimentare.“ La ei - salate, la noi - fidea Spitalele din străinătate îşi bazează meniurile pe carne, salate, legume şi fructe. Pastele făinoase sau orezul sunt evitate din cauza conţinutului ridicat de carbohidraţi, iar supele sunt oferite numai la cerere. În plus, pacienţilor le este stabilit un meniu de comun acord cu un medic nutriţionist, în ziua internării. El are obligaţia să recomande alimente din toate grupele alimentare şi să se asigure că hrana suplineşte toate nevoile pacientului.
În România, meniurile au rămas aceleaşi de zeci de ani. Ingredientele principale sunt pastele făinoase, carnea fiartă, orezul şi cartofii, alimente nerecomandate diabeticilor sau cardiacilor. Pacienţii spun că sunt într-un continuu post al Paştelui. „Eu nu ţineam post, dar cu mâncarea de aici nu prea am de ales. S-a întâmplat să avem supă de cartofi, apoi piure şi, la puţin timp, supă de cartofi cu orez fiert. Am mai cumpărat nişte covrigi, şi asta mi-a fost masa“, povesteşte o pacientă care a trecut pe la Spitalul „Alexandru Obregia“ din Bucureşti.
Nici la Spitalul clinic de ortopedie-traumatologie Foişor din Bucureşti situaţia nu este mai bună. „Sunt zile în care se mănâncă bine şi zile în care suntem prost hrăniţi. Macaroanele cu brânză şi fasolea sunt de bază, iar porţiile nu sunt foarte mari“, spune o pacientă care a fost internată în Spitalul Foişor. Alţi pacienţi internaţi aici critică faptul că meniurile nu se prea schimbă. În Lugoj, pacienţii rămân nemâncaţi Pacienţii de la Spitalul Municipal din Lugoj sunt, de asemenea, nemulţumiţi. Pentru că spitalul are mari datorii, aceştia nu primesc, de multe ori, hrană sau cea pe care o primesc este de calitate foarte proastă. Ceva mai bine este la Spitalul Judeţean din Timişoara, deoarece există un contract cu o firmă de catering. Totuşi, într-un sondaj realizat cu câteva luni în urmă, cei mai mulţi dintre pacienţi declarau la externare că au fost nemulţumiţi de mâncarea primită.
Firmele de catering, avantaje şi dezvantaje Modelul european, care constă în faptul că pacienţii pot alege meniul la internare, nu se va aplica nici în viitorul apropiat în România. Ţări ca Germania, Belgia sau Spania dau pacientului posibilitatea să-şi aleagă meniul pe durata spitalizării, în limita unui cost impus. Deşi procesul de externalizare a bucătăriei către firme de catering s-a produs şi la noi, pacienţ ii nu se bucură de o îmbunătăţire a situaţiei. Dimineaţa primesc ceai, la prânz - supă de zarzavat şi felul doi (de obicei orez sau cartofi), iar - seara o gustare rece.
În plus, din bugetul alocat de stat pentru hrana zilnică, particularii trebuie să obţină şi un profit, iar suma cheltuită pentru hrană scade considerabil. Costurile suplimentare legate de transport, casolete sau tacâmuri de unică folosinţă sunt suportate din aceiaşi bani. Pe de altă parte, se evită situaţ iile de epidemie cauzate de igiena precară din bucătării şi cazurile în care angajaţii spitalelor furau din mâncare. Printre unită- ţile sanitare care au efectuat procesul de externalizare se numără Spitalul de Oftalmologie, Spitalul Universitar de Urgenţă, Spitalul Colentina şi Spitalul Colţea - toate din Bucureşti. SE POATE ŞI ALTFEL Spitale în care bolnavii mănâncă bine > La Institutul Parhon din Bucureşti se găsesc printre cele mai bune meniuri din spitalele bucureştene, iar porţiile sunt consistente. Explicaţ ia, spune unul dintre medicii din spital, este simplă. „Bucătăresele sunt moldovence, gătesc bine şi nu fură din mâncare“, spune medicul endocrinolog Constantin Dumitrache. Ieri, la micul dejun, bolnavii de la Institutul Parhon au avut ceai, unt, caşcaval, gem, la prânz au primit ciorbă de zarzavat şi mazăre, iar seara - ghiveci şi mere coapte. > Spitalul clinic de Chirurgie Plastică Reparatorie şi Arsuri din Bucureşti le oferă pacienţilor hrană de calitate. Din meniu nu lipsesc ouăle, brânza, carnea şi prăjiturile, având în vedere că bolnavii internaţi aici au nevoie de proteine. > Şi la Spitalul Militar din Bucureşti se mănâncă bine. Meniul este diversificat, iar mesele de prânz conţin mai tot timpul carne.
Recomandările noastre
