Mult mai bogat ca judeţele Sibiu, Hunedoara, Satu-Mare, Buzău sau Arad, sectorul 1 are un edil care nu a ştiut să cheltuiască banii.

Surse de venit generoase, dezvoltare fără precedent, cel mai bogat sector al Capitalei, dar un management nu tocmai eficient. Astfel se poate descrie administraţ ia sectorului 1 în perioada 2004- 2007, analizând studiile realizate de specialiştii Primăriei Capitalei.

Deşi bugetul administraţiei conduse de primarul Andrei Chiliman se află în top 10 la nivel naţional privind explozia financiară, lipsa politicilor eficiente de cheltuire a banilor şi absenţa a numeroase proiecte au făcut ca sume fabuloase care s-au regăsit în buget să rămână nefolosite. Cu alte cuvinte, administraţia sectorului 1 nu a putut ţine pasul cu ritmul de dezvoltare al oraşului, iar echipa edilului Andrei Chiliman nu a ştiut cum să cheltuiască banii.

Cel mai bogat sector din Capitală

Cu un buget de 811 milioane de lei pe anul 2007, sectorul 1 depăşeşte veniturile unor judeţe precum Sibiu, Hunedoara, Satu-Mare, Buzău sau Arad. Ritmul de dezvoltare al oraşului „a lăsat urme adânci“ în vistieria administraţiei. Norocul se trage din numărul mare de firme care îşi desfăşoară activitatea aici. În perioada 2004-2007, cele mai importante sume au fost cele din cota defalcată din impozitul pe venit, care au reprezentat 45% din total. Următoarea sursă ca importanţă sunt veniturile locale - impozite şi taxe locale, venituri nefiscale şi din capital, cu peste 31%. Astfel, în doar patru ani, bugetul local s-a dublat ca valoare, de la 364 de milioane de lei în 2004, la 811 milioane de lei în 2007.

Excedentele, o boală cronică

Principalele deficienţe ale sectorului 1 s-au dovedit a fi excedentele bugetare: din 2004 şi până în prezent, administraţia condusă de primarul Chiliman nu a reuşit să-şi cheltuiască fondurile. Cifrele arată că sumele rămase nefolosite au fost în creştere: dacă în 2004, 13% din buget a fost reportat, în 2006 procentul a ajuns la 21%. Concluzia specialiştilor PMB: „Sectorul 1 beneficiază de mai multe resurse decât are nevoie, şi administraţia locală este ineficientă în utilizarea acestora“.

Incapacitatea administraţiei de a-şi folosi resursele a făcut ca până şi fondul de rulment să înregistreze excedente. Cifrele arătă că, în 2006, peste 50 de milioane de lei din fond au rămas necheltuite.

Lipsa proiectelor şi a unei politici coerente de cheltuire a banilor au făcut ca suma banilor rămaşi nefolosiţi în perioada 2004-2007 să ajungă la aproape 400 de milioane de lei, echivalentul unui buget local mai mare decât cel înregistrat de sectoarele 4 şi 5 în 2007.

Cu banii în buzunar şi cu creditul luat

Înregistrarea excedentelor nu a fost însă o piedică pentru contractarea de împrumuturi. Analizele arată că, în perioada 2004-2006, au fost cheltuite peste 110 milioane de lei din credite interne, din care 90 de milioane de lei pentru străzi. Asta, în condiţiile în care, în aceeaşi perioadă, pentru aproape 260 de milioane de lei din bugetul cumulat, autorităţile locale nu au găsit o direcţie pentru a-i investi. Explicaţia reprezentanţ ilor administraţiei a fost mereu întârzierea plăţilor, care au fost mutate în anul următor. „Banii nu au rămas necheltuiţi. Cele 128 de milioane de lei reprezintă plăţile pentru lucrări de construcţie realizate în anul 2007, plăţi care nu s-au făcut pentru că nu s-au interesat constructorii. Urmează ca banii să fie încasaţi anul acesta“, au justificat reprezentanţii sectorului situaţia banilor raportaţi din bugetul pe 2007.

DECLARAŢIE DE AVERE

> Terenuri în judeţele Constanţa, Buzău, Ilfov, Braşov, Prahova

> Două case şi trei apartamente în Bucureşti

> O casă de vacanţă la Predeal

> Casă la ţară în comuna Verneşti

> Două autoturisme Audi A6 şi VW Golf

> Bijuterii - 13.000-20.000 de euro

> Obiecte de artă - 70.000-120.000

> Depozite bancare 62.600 de lei, 124.500 de dolari, 59.800 de euro

> Datorii - 25.000 de euro, 35.000 de lei

> Indemnizaţie primar - 63.776 de lei

DISTRIBUIRE

Unde s-au dus banii

Deşi politica de cheltuire a banilor lasă loc de îmbunătăţiri, în perioada 2004-2007 sume importante au fost totuşi direcţionate către anumite domenii. Astfel, cei mai mulţi bani au fost oferiţi dezvoltării învăţământului, adică aproape 600 de milioane de lei. Situaţia este comună tuturor celorlalte sectoare şi bugete locale ale comunelor şi oraşelor din România. Sume importante au fost alocate serviciilor sociale - aproape 315 milioane de lei. Aproximativ 300 de milioane de lei au fost cheltuite şi pentru dezvoltarea publică. De departe însă domeniul transporturilor a fost zona în care ritmul de cheltuire al banilor, dar şi sumele vehiculate, au depăşit toate celelalte sectoare: 450 de milioane este „bugetul“ cumulat pentru acest sector de investiţii, sector unde doar administraţia condusă de Liviu Negoiţă mai poate egala.

SITUAŢIE

De ce sectorul 1 e cel mai bogat

Sectorul 1 este cea mai bogată subdiviziune administrativ-teritorială a Capitalei, cu şanse mari de dezvoltare în viitor. Avantajul este dat de prezenţa unui număr foarte mare de firme pe teritoriul său, care angajează un mare număr de persoane în posturi bine plătite. În plus, companiile ocupă imobile şi deţin terenuri cu valoare impozabilă ridicată. În 2004, raportul dintre veniturile totale nominale ale bugetului local al sectorului 1 şi ale sectorului 5, ultimul clasat, era de 2,13, iar în 2007 - de 2,38. Sectorul 1 este primul clasat nu doar la nivelul Capitalei, dar se situează în primele 15 administraţii la nivel naţional în ceea ce priveşte bugetul pe 2007 şi evoluţia financiară.