Liberalii vor dezbate mâine, în şedinţa Biroului Politic Central, desemnarea unui succesor al lui Adrian Cioroianu în fruntea Ministerului de Externe. Postul său ar putea fi preluat ca interimar de premierul Tăriceanu.

Până când se va stabili cine va prelua interimatul la şefia Ministerului Afacerilor Externe, conducerea operativă va fi asigurată de Dana Răduţa Matache. Ea a devenit secretar de stat în MAE în luna ianuarie, după ce a fost însărcinat cu afaceri al României în Marea Britanie. Soluţii de avarie Potrivit unor surse diplomatice citate de NewsIn şi Realitatea TV, premierul Călin Popescu-Tăriceanu ar putea prelua cu titlu de interimar conducerea Externelor. Legea răspunderii ministeriale precizează că, până la semnarea decretului prin care este numit un nou ministru, interimatul este asigurat de un membru al executivului. Alte variante ar putea fi Viorel Micula, secretar de stat în MAE, sau ministrul apărării, Teodor Meleşcanu, care a mai deţinut postul de şef al diplomaţiei române pe vremea guvernă rii PDSR.

Aflat ieri la Chiajna, pentru lansarea în campania electorală a candidaţilor liberali din Ilfov, Meleşcanu a lăsat diplomaţia deoparte şi a afirmat că el ar fi cea mai bună soluţie pentru preluarea portofoliului MAE. Vicepreşedintele PNL a subliniat însă că există o problemă: „Ar fi cea mai bună soluţie, dar nu pot să le fac chiar pe toate, trebuie să recunosc cu modestie“, a declarat Meleşcanu, citat de Mediafax.

Liderul liberal a mai spus că problema stabilirii unui înlocuitor pentru Cioroianu va fi dezbătută mâine în şedinţa Biroului Politic Central al PNL. El a adăugat că PNL are foarte multe soluţii pentru acest minister, însă trebuie găsită aceea care să fie „într-adevăr cea mai potrivită“. Meleşcanu a refuzat să evoce vreun nume.

Români abandonaţi Adrian Cioroianu şi-a prezentat vineri seara demisia de onoare, în urma cazului „Claudiu Crulic“, românul care a murit într-un spital din Cracovia după ce a intrat în greva foamei, protestând faţă de arestarea sa de către autorităţile poloneze. În vârstă de 33 de ani, Crulic a fost reţinut în Polonia pe 10 octombrie anul trecut, pentru un presupus furt comis pe 11 iulie 2007, într-un magazin din Cracovia. El a decedat pe 18 ianuarie, după ce autorităţile poloneze l-au eliberat din închisoare, în scopul internării într-un spital, după ce starea sa fizică se degradase din cauza grevei foamei.

Românul a susţinut permanent că e nevinovat şi a cerut insistent o întrevedere cu autorităţile române. Rudele au spus că, atunci când a murit, Claudiu cântărea doar 26 de kilograme. Cazul prezentat cu indignare de presa poloneză după două luni de la moartea lui Crulic a fost preluat pe 4 aprilie de presa din România.

Autorităţile consulare române de la Varşovia au fost acuzate că nu au asigurat asistenţă unui cetăţean român aflat într-o situaţie extremă în străinătate. O situaţie similară a condus la demisia fostului ministru de externe Răzvan Ungureanu, al cărui post a fost preluat de Cioroianu. În februarie 2007, Ungureanu a demisionat după ce „Evenimentul zilei“ a declanşat scandalul legat de arestarea în Irak a doi muncitori români, acuzaţi de spionaj de trupele americane. În căutarea vinovaţilor Adrian Cioroianu a susţinut că nu a primit, de-a lungul timpului, nicio informaţie referitoare la situaţia reală în cazul lui Claudiu Crulic. „Nu contează dacă Crulic era un hoţ recidivist sau un om nevinovat. Este vorba de o viaţă de om (...). Nimic nu este mai important decât viaţa unui om“, a explicat Cioroianu, citat de Mediafax. „Ancheta va dovedi, sper, câte mesaje a scris Crulic şi câte au plecat din penitenciar către consulul nostru. Ancheta din Polonia va clarifica dacă victima a murit din cauza grevei foamei sau dintr-o greşeală medicală“, a mai spus el. Ministrul de externe a criticat activitatea consulului de la Varşovia, Ioan Preda, acuzându- l că „a tratat cazul cu neprofesionalism“.

„E de văzut dacă dânsul este singurul vinovat, şi tocmai de aceea, pentru a nu lăsa impresia că domnul Preda ar fi ţapul ispăşitor al afacerii şi chiar dacă vina în acest caz n-a stat nicio clipă la masă cu ministrul, consider că este responsabilitatea mea să dau mesajul care trebuie dat în sistemul diplomatic“, a declarat Adrian Cioroianu. Acesta a mai spus că demisionează pentru ca imaginea PNL să nu fie afectată. Liberalii nu pot evita însă decontul politic al acestui caz trist. Este de aşteptat ca ei să fie taxaţi pe această temă de PDL, în frunte cu preşedintele Traian Băsescu, principalul contestatar al lui Cioroianu.

Impas instituţional Cristian Diaconescu, candidatul PSD la funcţia de primar al Capitalei, a atacat deja subiectul, afirmând că demisia lui Cioroianu nu rezolvă problemele grave de sistem din MAE. În urmă cu o săptămână, Diaconescu a cerut ca MAE să îşi asume răspunderea în cazul „Crulic“, eventual prin demisia lui Cioroianu. Purtătorul de cuvânt al social-democraţilor a declarat că nepăsarea unui oficiu consular faţă de soarta unui cetăţean român constituie un moment de impas în funcţionarea instituţiilor statului român şi a Ministerului Afacerilor Externe.

Însuşi premierul Călin Popescu-Tăriceanu a luat atitudine cu privire la problemele sistemului diplomatic. El a criticat extrem de dur MAE, afirmând că în acest minister se petrece „un fenomen regretabil“, caracterizat de o atitudine de delăsare şi lipsă de profesionalism. Premierul a catalogat drept „insuficient“ raportul preliminar al MAE în cazul „Crulic“ şi a spus că se impune sancţionarea consulului român la Varşovia. PREŢUL GREŞELILOR Epopeea politică a lui Cioroianu > Propus de PNL pentru funcţia de ministru de externe la 19 februarie 2007, după demisia lui Mihai-Răzvan Ungureanu, Cioroianu şi-a preluat mandatul abia pe 6 aprilie 2007, după o serie de confruntări politice între preşedintele Băsescu şi premierul Tăriceanu. S-a remarcat printr-o serie nefericită de gafe, taxate prompt de presă şi de adversarii politici. > Născut pe 5 ianuarie 1967, Cioroianu, de formaţie istoric, a intrat în politică în august 2002, când a devenit membru al PNL. La alegerile parlamentare din 2004 a fost ales senator de Timiş pe listele Alianţei PNL-PD. A fost vicepreşedinte al Comisiei pentru Cultură din Senat, iar până în 2005 a fost membru al Delegaţiei Parlamentului României la Adunarea Uniunii Europene Occidentale. Din 2005 a fost euro-observator şi eurodeputat. > La Congresul PNL din ianuarie 2007, a fost ales vicepreşedinte al partidului pentru afaceri europene, devansându-l pe Mihai-Răzvan Ungureanu. ECOURI INTERNAŢIONALE Retragerea ministrului gafeur Agenţiile de presă şi ziarele din străinătate au scris ieri despre demisia ministrului român de externe. Presa străină nu a uitat să menţioneze şi gafele comise de Cioroianu. Agenţia France Presse a transmis ştirea demisiei lui Cioroianu, adăugând că aceasta a fost acceptată de premierul Tăriceanu. Agenţia a amintit şi declaraţia lui Cioroianu, care a spus că România ar trebui să cumpere un teren în deşertul egiptean unde să îi trimită pe infractorii români din străinătate, după ce uciderea unei italience a fost atribuită unui ţigan român.

Ştirea a fost preluată de „Le Figaro“, care subliniază că ministrul nu se consideră vinovat. Reuters a relatat despre demisia şefului diplomaţiei române, arătând că executivul de la Bucureşti nu a decis cine va prelua interimatul. Agenţia germană DPA informează că Adrian Cioroianu a renunţat la funcţie după ce presa bucureşteană i-a adus reproşuri legate de moartea unui român aflat în greva foamei în Polonia. DPA menţionează că Cioroianu a fost aspru criticat şi de premierul Tăriceanu.

Şi „International Herald Tribune“ a preluat ştirea demisiei, transmisă de Associated Press. Cotidianul a găzduit şi declaraţia lui Cioroianu, care a spus că viaţa unui om e mai importantă decât mandatul său, dar şi ieşirea sa de la sfârşitul Summitului NATO, când a spus că soţia sa a fost mai mediatizată decât el. Cazul românului Claudiu Daniel Crulic, lăsat să moară în greva foamei într-o închisoare din Polonia, a intrat nu doar în atenţia presei de peste hotare, ci şi în cea a Comisiei Europene. Potrivit unui purtător de cuvânt, forul european studiază cu atenţie acest dosar.