Vinerea Mare este ziua de doliu a creştinătăţii, ziua în care a pătimit şi a fost răstignit Isus Cristos, iar duminică, Paştele.

Ziua de azi este, pentru credincioşii catolici, una cu o semnificaţie aparte pentru că aceştia prăznuiesc Vinerea Mare. Circa un miliard de catolici din întreaga lume, inclusiv din România, vor retrăi evenimentele din această zi sfântă: a pătimirii, a răstignirii şi a morţii pe cruce, pentru ca duminică să sărbătorească Paştele, cea mai mare zi a creştinătăţii. Vinerea Mare este ziua de doliu a creştinătăţii, ziua în care a fost răstignit Isus Cristos.

„În Vinerea Mare, în faţa noastră, apare crucea lui Isus, răsună în biserici patima după Sfântul Evanghelist Ioan şi se celebrează prohodul Domnului. Este zi de durere, dar mai presus de toate este zi de iubire. (...) În Vinerea Mare se cuvine să stăm cât mai aproape de Isus, să adorăm crucea şi să înţelegem ce trebuie să facem noi, cei în locul cărora s-a jertfit Cristos. Ne vom bucura să înţelegem cu Roza de Lima aceste cuvinte: «în afară de cruce nu există altă scară ce duce la cer». Astfel vom şti să preţuim iubirea lui Dumnezeu, dar şi rodul jertfelor noastre“, spune PS Petru Gherghel, episcop catolic de Iaşi.

Un milion de catolici români

Conform datelor recensământului din 2002, în România există în jur de 1.026.000 de creştini romano-catolici. Tradiţiile catolicilor nu sunt diferite de cele ale ortodocşilor, Paştele fiind serbat tot cu ouă roşii, miel, pască şi cozonac.... „Nu există deosebiri majore între Paştele catolic şi cel ortodox. Doar de dată şi de rit, pentru că noi slujim după ritul latin, roman“, ne-a declarat preotul Cornel Cadar, consilier cultural al Episcopiei Romano-Catolice de Iaşi.

Împărtăşanie cu ostie

Tradiţia Bisericii Catolice spune că este bine ca toţi credincioşii să fie prezenţi la liturghia din sfânta zi de Paşte. La această liturghie, credincioşii participă nu doar ca spectatori: ei cântă, pun întrebări preotului, care citeşte pasaje din Biblie, iar la sfârşit se împărtăşesc cu ostie, un fel de pâine din aluat nedospit, simbolizând trupul Domnului Isus Cristos. În Ziua Învierii, preoţii catedralelor catolice slujesc de dimineaţa până seara, pentru ca toţi creştinii să poată participa la sfânta liturghie.

Obiceiurile pascale ale Bisericii Catolice sunt asemănătoare cu cele respectate de creştinii ortodocşi.

În Ziua de Paşte, tradiţia spune că pe masa fiecărui credincios catolic trebuie să fie ouă roşii, cozonaci proaspeţi şi preparate din carne de miel. Cei care doresc pot închina şi un pahar cu vin roşu.

Două Biserici, două Pascalii

Învierea Domnului se serbează în prima Duminică după prima lună plină, după echinocţiul de primăvară. Paştele ortodox nu coincide întotdeauna cu Paştele catolic sau protestant pentru că, în 1924, într-un sinod de la Constantinopol alcătuit din majoritatea Bisericilor ortodoxe au hotărât să renunţe la calendarul iulian şi să adopte calendarul gregorian, totuşi data Paştelui se calculează încă pe baza calendarului iulian, în care echinocţiul de primăvară are loc cu 13 zile mai târziu.

MESAJUL PAPEI DE JOIA SFÂNTĂ

„Măsura libertăţii omului este voinţa lui Dumnezeu“

Papa Benedict al XVI-lea a prezidat ieri-dimineaţă slujba din Joia Sfântă, oficiată la Bazilica Vaticanului, în cadrul ceremoniilor sărbătorii Paştelui, care vor culmina duminică cu o slujbă solemnă în Piaţa Sfântul Petru şi cu tradiţionala binecuvântare „urbi et orbi“.

În biserica romană Sfântul Ion din Latran, şeful Bisericii Catolice a prezidat aseară slujba care a comemorat ultima cină a lui Hristos şi a discipolilor săi, în timpul căreia s-a desfăşurat şi ritul spălării picioarelor.

În timpul slujbei de dimineaţă, Papa a evocat libertatea omului, spunând că „libertatea adevărată este cea care respectă veritabila măsură a libertăţii, şi anume voinţa lui Dumnezeu“.

El a denunţat „tentaţia umanităţii de a dori să fie pe deplin autonomă, de a-şi urma numai propria voinţă, de a crede că omul nu este cu adevărat om fără această libertate nelimitată“.

Joia Sfântă comemorează în credinţ a creştină ultima cină a lui Hristos alături de discipolii săi, înainte de arestarea, judecarea şi răstignirea sa.

Participare redusă a Papei la ceremoniile pascale

Tradiţionalul drum al crucii va fi refăcut în această seară în centrul Romei. Participarea Papei, care va împlini 81 de ani pe 16 aprilie, este mai redusă în acest an, el urmând să asiste la ceremonie de pe o terasă a colinei Palatin. Suveranul Pontif se va alătura procesiunii numai la ultimele trei dintre cele 14 opriri, comemorând chinurile lui Hristos şi moartea pe cruce. Sâmbătă seara, Papa Benedict al XVI-lea va reveni în Basilica Sfântul Petru pentru slujba de Paşte şi binecuvântarea „urbi et orbi“ („către lume şi către oraş“). (Nadia Olaru) ATENŢIONARE

Crucificarea dăunează sănătăţii

Autorităţile medicale filipineze au emis un avertisment adresat persoanelor care iau parte la ritualurile de crucificare de Paşte, rugându-i să menţină o igienă corporală adecvată şi să facă vaccinuri antitetanos înainte de a se flagela sau răstigni pe cruce. Cei mai fervenţi catolici filipinezi reconstituie anual, pe pielea lor, crucificarea lui Isus Cristos şi alte ritualuri sângeroase, „purificatoare“, un eveniment care a devenit o uriaşă atracţie turistică, deşi Biserica Catolică nu încurajează obiceiul. (Nadia Olaru)