Banii alocaţi în 2008 de la buget pentru reparaţiile şi întreţinerea căii ferate acoperă aproximativ 6% din necesar, iar starea infrastructurii se degradează de la o zi la alta. Starea deplorabilă a reţelei de cale ferată, care ascunde peste 1.000 de puncte periculoase şi alte mii de kilometri de linii cu termenul de funcţionare expirat, nu se va modifica în perioada următoare. Potrivit unei note interne a CFR, ajunsă în posesia EVZ, banii alocaţi anul acesta pentru reparaţii capitale şi pentru întreţinerea actualei infrastructuri feroviare abia dacă acoperă 6% din suma necesară pentru asigurarea unei funcţionări normale a căii ferate.

„În ultimii 9 ani, fondurile alocate pentru reparaţii capitale au fost, în medie, la nivelul a 14% din necesarul fundamentat, solicitat anual şi prevăzut în contractele de activitate încheiate între CFR şi Ministerul Transporturilor, iar în ultimii trei ani (2006, 2007 şi 2008) fondurile alocate au fost şi mai mici, acoperind doar 6%-11% din necesar, cu totul insuficient faţă de numărul mare de elemente ale infrastructurii feroviare publice scadente la reparaţii capitale sau cu durata normală de funcţionare depăşită“, se arată în nota aprobată de directorul CFR Infrastructură, Constantin Manea.

În aceste condiţii, singura variantă propusă de şefii acestei companii este majorarea taxei de utilizare a infrastructurii (TUI) practicate în prezent de la 9 lei pe km/tren la 11 lei, pentru transportul de călători. Acest lucru ar putea avea repercusiuni asupra tarifelor pe care călătorii vor fi nevoiţi să le plătească din buzunar pentru achiziţia unui bilet de tren. În privinţa CFR Marfă, societatea cea mai profitabilă, valoarea TUI nu s-a mai modificat de patru ani din cauza unei clauze dintr-un contract de împrumut în euroobligaţiuni.

Obligaţia guvernului

Pentru 2008, statul va da 75 de milioane de lei pentru reparaţii curente şi capitale, în condiţiile în care CFR susţine că ar avea nevoie de peste 600 de milioane de lei în acest scop. În plus, potrivit Ordonanţ ei de Urgenţă nr. 92/2006, guvernul este obligat să vireze anual către CFR SA fonduri la un nivel necesar acoperirii cheltuielilor de reparaţii capitale restante, stabilit la 500 de milioane de lei. „Ca finanţ are, statul român trebuie să asigure reparaţii capitale“, ne-a declarat Ioan Pintea, director general adjunct tehnic al CFR SA.

Cu cele 500 de milioane de lei, CFR Infrastructură ar putea realiza reparaţia capitală a 215 km de linii, 1.300 de metri liniari de poduri, 640 de metri liniari de tuneluri şi 9,6 km de terasamente.

EVZ a publicat în ediţia de ieri o radiografie a stării infrastructurii feroviare, care arată că pe întreaga reţea de căi ferate, adică 13.730 km (linii curente şi directe), există un număr de 1.054 puncte periculoase, din care 319 sunt de categoria I. Anul trecut s-au produs peste 19.500 de deranjamente la instalaţii care au avut ca efect întârzierea a 4.512 trenuri cu 51.117 minute (peste 35 de zile în total - n.r.), potrivit datelor oficiale ale CFR.

SITUAŢIE FĂRĂ IEŞIRE

Datoriile CFR se lasă cu vânzarea proprietăţilor statului CFR SA a înregistrat anul trecut pierderi de peste 314 milioane de lei ce s-au adăugat la pierderile anterioare de peste 1,8 miliarde de lei. Pentru anul acesta, socotelile companiei ce administrează calea ferată arată că pierderile vor fi şi mai mari: peste 1,2 miliarde de lei.

Datoriile în care a intrat „Cenuşăreasa“ căilor ferate nu pot fi acoperite în acest moment, iar Ministerul Transporturilor a anunţat, în urmă cu câteva luni, că va scoate la vânzare o serie de terenuri ce aparţin CFR. Numai către SC Electrica SA, CFR Infrastructură are de acoperit datorii de peste 827 de milioane de lei. Din aceşti bani pe care CFR trebuie să-i achite pe facturi de electricitate, peste 191 de milioane de lei reprezintă penalităţi acumulate de-a lungul anilor.

La suma restantă către Electrica se adaugă alte 58.000 lei datorii către Ministerul Economiei şi Finanţelor (MEF) la fondul de risc pentru asigurarea creditelor externe. MEF a plătit pentru CFR o parte din rate şi din dobânzi. O variantă propusă de şefii CFR Infrastructură pentru anularea datoriilor este conversia de acţiuni ale statului la CNCF „CFR“ SA prin majorarea capitalului social cu sumele datorate la SC Electrica SA.

În vara anului trecut, Ministerul Transporturilor a anunţat că va scoate la licitaţie peste 13,5 hectare de teren, plasate în poziţii atractive în Bucureşti şi Ploieşti. În plus, Ministerul Transporturilor a luat în calcul chiar vânzarea unor gări deţinute de companie. Oficialii ministerului susţin că până în prezent nu au vândut niciun teren şi că, în acest moment, se află „pe ţeavă“ vânzarea unor terenuri din zona gării Cotroceni. În privinţa gărilor, aceştia susţin că au renunţat la această idee, chiar dacă Electrica a pus sechestru pe unele din cele mai mari gări din ţară, care deservesc noduri feroviare, precum Iaşi sau Galaţi.

Din închirierea unor tronsoane de căi ferate către operatori privaţi sau din încasarea TUI, CFR abia dacă a obţinut anul trecut 111 milioane de lei. ORGANIZARE

„Cenuşăreasa“ căilor ferate

CN Căi Ferate „CFR“ SA este administratorul reţelei de căi ferate. Liniile de cale ferată şi toate echipamentele utilizate aparţin statului, de unde şi nepăsarea cu care este tratat acest subiect de către oficialii din Ministerul Transporturilor. CFR Infrastructură, ca administrator pe 49 de ani, percepe tarife de la CFR Călători, CFR Marfă şi de la operatorii privaţi pentru folosirea infrastructurii feroviare. Scopul CFR SA este realizarea de profit, prin gestionarea infrastructurii feroviare pe principii comerciale şi punerea acesteia la dispoziţia operatorilor de transport feroviar, pe baza contractului de acces, precum şi desfăşurarea altor activităţi specifice, necesare realizării obiectului său de activitate, potrivit Ministerului Transporturilor. În 1998, CFR Infrastructură s-a desprins de celelalte două societăţi CFR, CFR Călători şi CFR Marfă. Dacă CFR Infrastructură primeşte bani doar de la bugetul de stat şi de la operatori, ca taxă pentru folosirea infrastructurii, CFR Călători şi CFR Marfă obţin profit din activităţi comerciale: vânzarea biletelor pentru călători, transportul mărfurilor pentru anumite companii pe bază de contracte.