Minoritatea maghiară din Europa Centrală nu este tentată să profite de precedentul creat în urma proclamării unilaterale a independenţ ei fostei provincii sârbe Kosovo, dar nici nu renunţă la lupta pentru mai multă autonomie, informează AFP.
Sursa citată face o sinteză a poziţiilor reprezentanţ ilor celor peste două milioane de etnici maghiari din Voivodina, România şi Slovacia.
În Voivodina (nordul Serbiei) trăiesc 300.000 de unguri care susţin că nu au nutrit niciodată ambiţii separatiste. „Această re- ţetă din Kosovo nu poate fi aplicată în niciun alt loc din Europa, deoarece este vorba despre un caz unic, din numeroase motive“, precizează Istvan Pasztor, liderul celui mai mare partid ungar din Voivodina.
În schimb, el solicită autonomie, mai ales din punct de vedere financiar, al culturii şi al educaţiei, pentru oraşele unde ungurii sunt majoritari. De asemenea, Pasztor şi-ar dori ca, în aceste comunităţi, maghiarii să aibă dreptul de a vorbi limba maternă.
În România, pretenţiile sunt mai mari
Marko Bela, preşedintele Uniunii Democrate a Maghiarilor din România (în număr de circa 1,4 milioane), subliniază faptul că trebuie făcută diferenţa între ideea de autonomie şi independenţă. „Când vorbim despre autonomie nu punem în discuţie integritatea teritorială a ţării“, declară Marko Bela.
La rândul său, Consiliul Naţional Secuiesc (CNS) profită de precedentul Kosovo pentru a cere autonomia judeţelor Harghita şi Covasna, situate în centrul României. „Dacă Uniunea Europeană şi Statele Unite recunosc independenţ a Kosovo, va trebui ca ele să susţină şi autonomia regiunii secuieş ti“, afirmă preşedintele CNS - Scaunul Sfântu Gheorghe, Benedek Barna. Bine integraţi în societatea românească, maghiarii insistă asupra faptului că autonomia nu are nicio legătură cu separatismul, concluzionează AFP.
Şi cei 560.000 de maghiari din Slovacia resping ideea separatismului, dar ar vrea ca deciziile de natură financiară care privesc cultura şi educaţia să fie adoptate la nivel local.
Recomandările noastre
