Christine Valmy a împlinit 81 de ani şi a inventat conceptul de „îngrijire a pielii“. A salvat tenul a zeci de mii de femei. A investit în România şi a pierdut. Descoperiţi cum a iubit o doamnă cu o viaţă spectaculoasă.

Christine Valmy are o poveste de viaţă incredibilă. De pe canapeaua din livingul casei sale, cochetă şi aranjată, ea reuşeşte să ascundă uşor cei 81 de ani pe care îi are. Întâlnire „aranjată“

Valmy povesteşte că a avut o copilărie în care părinţii, stricţi şi severi, îi interziceau să-şi viziteze colegele de şcoală. S-a căsătorit la 23 de ani, iar un an mai târziu a născut-o pe fata sa, Marina. „La 30 de ani, bărbatul meu şi-a găsit o femeie şi a vrut să divorţeze. A fost foarte greu să depăşesc momentul. În primul rând, am fost prima femeie divorţată în familie. În al doilea rând, am suferit teribil. Şi-a găsit o tipă urâtă, cu o piele plină de acnee. Un an de zile am fost un dezastru. Fiind în situaţia asta, m-am gândit că nu pot să mă ridic decât dacă îmi găsesc un tip“, îşi aminteşte aceasta.

După ce a dat sfoară-n ţară printre clientele sale să găsească un bărbat, într-o zi, „a venit una să- mi spună că are pe cineva“. „S-a întâmplat să mă îndrăgostesc, este iubirea vieţii mele şi încă sunt măritată cu el“, mai spune Valmy. „Cred că a fost prima întâlnire „aranjată“ (blind-date) din România. La început, când l-am întâlnit, nu mi-a plăcut. Ne-am văzut la Capşa, la şapte, şi am stat până la două jumătate noaptea să vorbim. Timp de cinci ani am avut o poveste de dragoste pasională“, mai spune ea. Un nou început Christine Valmy a lăsat însă tot ce avea în ţară şi, împreună cu părinţii şi cu copilul, a plecat în Grecia, sub pretextul reîntregirii familiei. „Pe scara avionului, m-am întors şi am spus că nu mă mai întorc cât voi trăi în România“, îşi aminteşte ea. După un an în Grecia, tatăl său a vrut ca întreaga familie să se stabilească în America. A încercat să-şi aducă iubitul din România, numai că acesta, plecat în Germania, s-a căsătorit. „Când am aflat, m-am măritat imediat cu şeful biroului Europei libere de la New York“, povesteşte ea. După 12 ani, Christine Valmy a primit o scrisoare de la fostul iubit, în care acesta îi spunea că vrea să o vadă.

„El îi povestea nevestei lui de mine. Curioasă, fără ca el să ştie, femeia a angajat o agenţie de detectivi ca să mă găsească. Într-o zi, el a găsit o hârtie de la detectivi, în care scria unde sunt şi ce fac. Aşa m-a descoperit“. Cei doi s-au reîntâlnit la Paris. „Când ne-am urcat în taxi, mi-am pus capul pe umărul lui şi pot să spun că 12 ani au dispărut“, mai adaugă Valmy. Într-o seară, fostul iubit i-a propus să divorţeze amândoi şi să înceapă o nouă relaţie. „S-a ţinut de cuvânt, el a divorţat în Haiti într-o zi. La mine a durat jumătate de an. În săptămâna în care am divorţat ne-am şi căsătorit“, povesteşte femeia. Pasiunea de o viaţă După ce a urmat doi ani Dreptul şi a făcut doi ani cosmetică la Facultatea de Medicină, a deschis primul institut de cosmetică, pe Bulevardul Magheru, unde avea închiriată o cameră. În America a luat-o de la capăt. „Nu exista noţiunea de «îngrijire a pielii». Ca să practici, trebuia să ai licenţă de coafeză. Eu am introdus în cartea de telefon categoria de cosmetică, eu am făcut prima şcoală, pe toate le-am făcut prima“, spune ea.

Într-o perioadă în care americancele mergeau săptămânal la coafor, foloseau machiaj în exces (o cremă cu pudră), dar nu voiau să audă de tratamente faciale, Christine Valmy şi-a susţinut activitatea sub emblema că machiajul trebuie folosit numai dacă pielea arată bine. „Am mers la un salon de coafură, unde mi-au dat două cămăruţe să fac cosmetică. Mă duceam la clientele care veneau să-şi facă părul să le întreb dacă nu vor să vină să facă un tratament.“

Prima şcoală de cosmetică a deschis-o în 1966, după ce a strâns bani de la 16 oameni, câte 6.000 de euro. „Am deschis prima şcoală cu cinci elevi. În primul an, eram şi profesoară, şi directoare, şi recepţionistă, făceam tratamente. Seara, mă duceam la cliente să fac tratamente, să mai fac ceva bani“, îşi aminteşte Valmy. Un moment care a făcut ca lucrurile să evolueze ascendent a fost un articol publicat de revista „Cosmopolitan“.

„Luam masa cu editoarea revistei, care mi-a vorbit de o fată care avea acnee. A început să vină la tratamente. Într-o zi, m-a sunat şi mi-a spus că trebuie să îi facem poze înainte şi după pentru că i se curăţă prea repede faţa. Când a apărut revista, am primit 20.000 de scrisori din toată America, unele cu bani, în care oamenii îmi cereau să îi ajut. Am angajat lume care să mă ajute, nu mă mai descurcam. Am început să trimit produse prin poştă. Asta a dat drumul la partea de business. O parte dintre elevii mei şi-au deschis propriile şcoli şi aşa s-a făcut industrie în America. Cred că am avut peste 100.000 de elevi“. INEL „Valorează cât un apartament“ „L-am primit de la soţul meu când am aniversat 30 de ani de când ne-am cunoscut. Nu a fost o surpriză, era cu mine când l-a cumpărat. Nu mă bazez pe el când vine vorba de bijuterii. Are cinci carate de diamante şi 14 de smaralde. Cu el, poţi să cumperi un apartament.“ CARTE DE VIZITĂ Recunoscută peste Ocean > S-a născut pe data de 25 octombrie 1926, la Bucureşti.

> 1945-1946 - Urmează Facultatea de Drept, iar apoi, doi ani, un curs special de cosmetologie la Institutul Medico-Legal Bucureşti.

> 1966 - Fondator şi preşedinte al companiei Christine Valmy Inc., întreprindere care a deschis prima şcoală de estetică din SUA.

> Compania fabrică produse de tratament ale pielii în laboratoarele proprii, din America.

> 1980-2001 - Membru cu titlu „Honorable“ al Consiliului Naţional pentru Educaţia Profesională, numită de preşedintele Ronald Reagan.

> Preşedinte pe o perioadă de 22 de ani al Asociaţiei CIDESCO SUA.

> Preşedinta Fundaţiei ARC, înfiinţată în februarie 1990. > Membru al Partidului Republican din SUA. POLITICĂ ŞI FRUMUSEŢE

„Când au fost alegeri în ’90, mi-a fost ruşine să ies din casă“ Christine Valmy nu s-a ocupat numai de cosmetică. Ea s-a implicat în campania electorală a preşedintelui american Ronald Reagan, fiind membră a Partidului Republican. EVZ: Unde v-a prins Revoluţ ia din ’89? Christine Valmy: Eram la Paris şi am stat o săptămână să văd evenimentele la TV. Am vrut să vin în România, dar nu m-a lăsat bărbatul. Am păstrat toate ziarele care au apărut la Paris şi în care se scria despre Revoluţia din România. Când aţi revenit în ţară? În august 1990, împreună cu şase senatori din Congresul SUA. Am fost găzduită la Vila Lac 2, i-am văzut pe toţi miniştrii care erau la ora aceea. Pot să spun că a fost cea mai interesantă săptămână din viaţa mea. Cred că dacă rămânea Roman s-ar fi schimbat multe în România. Aţi fost implicată în politică, în America? În America am fost activă în politică, sunt în Comitetul Central al Partidului Republian, în branşa naţionalităţi, pentru români. Am fost implicată în campania lui Ronald Reagan. Am fost activă, am susţinut ca România să nu primească clauza de salvgardare în timpul lui Ceauşescu. Eram convinsă că, după Revoluţie, lucrurile se vor schimba. Când au fost alegeri, mi-a fost ruşine să ies din casă. Făcusem atâta gălăgie şi, când am văzut că a ieşit Iliescu, nu puteam să dau ochii cu lumea, la Washington. Cine vă ajută să conduceţi afacerile? Acum nu mai fac nimic. De afacerea din America se ocupă fata mea, cu soţul ei. Acolo avem laboratoare care fac şi produsele de îngrijire a pielii. Făceam şi bijuterii placate cu aur în România, până acum patru-cinci ani, dar am pierdut aproape un milion de dolari. Sunt femeile din România îngrijite? Sunt două categorii: tinere şi în vârstă. Cele peste 40 de ani sunt complet neîngrijite, iar cele tinere sunt influenţate să copieze ceea ce este la modă. Există nişte excese. N-au avut de unde să înveţe, n-a existat o bază, care vine de la mama de acasă, care te învaţă cum să foloseşti o cremă, cum să te speli pe faţă, să te îngrijeşti, să vezi ce-ţi stă bine, să-ţi dezvolţi o personalitate a ta. Se copiază tot. Nu este o societate rafinată. Se poate vorbi de o problemă financiară? Nu, sunt scuze stupide. Nu trebuie să cumperi o cremă care costă 100 de dolari ca să fii frumoasă. Poţi să pui unt şi untdelemn ca să îţi protejezi faţa. Majoritatea femeilor uită că faţa este cea mai expusă şi deteriorată. Sunteţi de acord cu operaţiile estetice? Sunt de acord cu orice te face să te simţi bine fără să deranjezi pe cei din jurul tău. Este o plăcere să trăieşti cu o persoană mulţumită cu ea însăşi. Când eşti nemulţumită şi bombăni, nu-ţi place nimic, toţi cei din jurul tău resimt asta şi echilibrul se strică. Când trebuie ele făcute? Operaţia estetică are un punct fix când trebuie să o faci. Prima dată când te uiţi în oglindă şi nu-ţi place ceva. Fă-o atunci când te-ai gândit. Nu aştepta! Marele avantaj dacă o faci când eşti tânără este că durează mult mai mult. Care este vârsta la care trebuie să înceapă o femeie să se îngrijească? De mică. O mamă trebuie să înveţe fetiţa de la doi ani şi jumătate cum să se spele pe faţă şi să aplice o protecţie pentru aceasta. Faţa nevăzută

Cazinourile şi designul interior

> Christine Valmy spune că una dintre pasiunile sale o reprezintă cazinourile. „Joc black-jack sau poker american. Nu mi-am încercat limita. Îmi place să joc, dar limita este o haină de blană. Consider că jucând îmi plătesc o plăcere“, spune aceasta.

> Şi-a schimbat numele din Xantopol în Valmy. „La Valmy a fost cea mai mare bătălie, iar Franţa avea toate şansele să piardă în faţa austriecilor. E una dintre cele mai mari bătălii câştigate de francezi. Orice om pe care l-am întâlnit mi-a spus că nu o să reuşesc. Nimeni n-a crezut că o să-mi deschid şcoală.“

> „Îmi place să gătesc, să am musafiri. Nu-mi place atât de mult să fiu invitată, cât îmi place să invit eu. Foarte des organizez reuniuni. În America, la fiecare sfârşit de săptămână aveam mulţi musafiri, cu care jucam poker“.

> O altă pasiune a sa este designul interior. „Schimbi culori, mobila, totul. Îţi face bine, înăuntrul tău, îţi schimbi viaţa. Te simţi o altă persoană.“