Ziua de sâmbătă, 14 octombrie, marchează startul oficial al campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale.

Sunt 14 candidaţi care se bat la funcţia supremă în stat, dar și unele schimbări importante în procesul electoral, cum ar fi aceea că românii din diaspora pot vota pe parcursul a trei zile sau prin corespondenţă!

Biroul Electoral Central a stabilit prin tragere la sorți următoarea ordine de pe buletinele de vot: Klaus Iohannis - Partidul Naţional Liberal, Theodor Paleologu - Partidul Mişcarea Populară, Dan Barna - Alianţa USR-PLUS, Kelemen Hunor - Uniunea Democrată Maghiară din România, Viorica Dăncilă - Partidul Social Democrat, Cătălin Ivan - Alternativa pentru Demnitate Naţională, Ninel Peia - Partidul Neamul Românesc, Sebastian-Constantin Popescu - Partidul Noua Românie, John-Ion Banu - Partidul Naţiunea Română, Mircea Diaconu - Alianţa UN OM, Bogdan Marian-Stanoevici - independent, Ramona-Ioana Bruynseels - Partidul Puterii Umaniste, Viorel Cataramă - Dreapta Liberală, Alexandru Cumpănaşu - independent.

Alegerile prezidențiale vor avea loc pe 10 noiembrie. Mandatul președintelui se întinde pe cinci ani.

Se schimbă regulile de finanțare a campaniei electorale

Într-o conferință de presă, preşedintele Autorităţii Electorale Permanente (AEP), Constantin-Florin Mituleţu-Buică, a anunțat că se schimbă regulile de finanţare şi de publicitate a campaniei electorale.

„Legislaţia privind finanţarea campaniilor şi partidelor politice spune clar care materiale de propagandă pot fi utilizate în perioada campaniei electorale. Drept urmare, ce nu e permis a finanţa, nu e permis a utiliza, deci aceste mesh-uri, bannere, prisme nu mai pot fi ţinute în spaţiul public de la noapte. Toate plângerile şi sesizările se pot face la nivelul birourilor electorale judeţene, deoarece ei supraveghează desfăşurarea campaniei la nivelul fiecărui judeţ”, a declarat Mituleţu-Buică.

Publicitate în mass-media

Pe de altă parte, președintele AEP susține că toți „candidaţii beneficiază de timp de antenă gratuit la posturile de radio şi televiziune publice şi private şi de timp de antenă contra-cost. E asigurată obligatoriu partea de timp de antenă gratuit, astfel încât să fim siguri că toţi candidaţii vor avea acces în acelaşi fel şi la radio, şi la televiziune”.

Altfel, Autoritatea Electorală Permanentă a finalizat procesul de delimitare, numerotare şi stabilire a sediilor celor 18.748 de secţii de votare din ţară, iar lista finală a secţiilor de votare poate fi consultată pe site-ul www.roaep.ro, la secţiunea Management Electoral / Geografie electorală / Registrul secţiilor de votare.

Diaspora, vot pe trei zile

În completarea celor 444 de secţii de votare aprobate, Ministerul Afacerilor Externe a transmis către Autoritatea Electorală Permanentă o listă suplimentară cu 270 de secţii de votare în străinătate. Mai mult, MAE estimează că vor fi înfiinţate „peste 800 de secţii de votare”.

Țările cu cele mai multe secții de votare sunt: Spania (148 de secții de votare), Italia (142), Germania (84), Marea Britanie (73), Franţa (48), SUA (38), Republica Moldova (36), Belgia (23), Olanda (22), Irlanda (16), Danemarca (12), Austria (11), Grecia (11), Portugalia (9) și Elveţia (8).

Pentru prima dată în istorie, românii din străinătate vor putea vota pe parcursul a trei zile, pentru fiecare tur de scrutin (anume 8, 9 şi 10 noiembrie – turul 1 și 22, 23 şi 24 noiembrie – turul 2). De asemenea, s-a introdus și votul prin corespondență, dar pe portalul www.votstrainatate.ro, s-au înscris doar 43.003 de români.