Dosarul profesional al judecătorului de la Curtea Constituţională indică un posibil conflict de interese la pronunţarea asupra Legii CNSAS.

Decizia Curţii Constituţionale (CCR), potrivit căreia legea CNSAS contravine Constituţiei, readuce în discuţie gravele conflicte de interese care planează asupra judecătorilor acesteia, şi nu necesitatea instituţiei.

Foşti politicieni în guvernarea PSD, exfuncţ ionari înalţi în statul comunist şi suspecţi de colaborare cu Securitatea, magistraţii Curţii ar putea dăuna stabilităţii celei mai înalte instituţii judecătoreşti. Dovadă a incompatibilităţii stă şi dosarul profesional al magistratului Petre Ninosu. EVZ şi Miliţia spirituală scot la lumină trecutul comunist al unuia dintre cei nouă membri ai plenului CCR: de absolvent al Şcolii de ofiţeri de rezervă nr. 4 a Ministerului de Interne de la Băneasa şi fost angajat al unui institut dovedit că furniza acoperire pentru spionii DIE trimişi în Occident.   „Sunt propagandist PCR“ La CCR, mandatul de nouă ani al magistratului Petre Ninosu expiră în 2010. După Revoluţie şi până în 2001 a fost director în Ministerul Justiţiei, deputat şi senator FDSN şi PDSR, consilier de stat la Preşedenţie, sub Ion Iliescu. Însă Ninosu şi-a pregătit terenul încă din vremea în care colegii, subalternii şi superiorii i se adresau cu apelativul „tovarăşe“.

Erau anii Epocii de Aur, când obişnuia să completeze în fişa personală, în dreptul căsuţei „Ce funcţii politice are în prezent...“, calitatea de „propagandist PCR“. Documentul, ataşat dosarului profesional al lui Ninosu, datează din anii ’80. În plus, a doua sa soţie, Alexandra, e fiica fostului ministru comunist de externe Corneliu Mănescu. Din 2003, aceasta este judecător la Curtea Supremă de Justiţie. Salariat la institutul de acoperire al DIE Însă trecutul tovarăşului Ninosu Petre scoate la iveală un CV încă şi mai interesant. Conform unui referat al Colegiului de avocaţi Ilfov, a urmat, între 1 august 1968-1 februarie 1969, Şcoala de ofiţeri de rezervă nr. 4 MAI. Instituţie situată în aceeaşi zonă, Băneasa, în care mai funcţiona şi Şcoala de ofiţeri de Securitate. Gradul, la absolvire, de sublocotenent, a fost urmat de o avansare, ca locotenent, în 1973, în urma unei concentrări. Potrivit propriilor declaraţii, depuse la dosar, făcea astfel parte din rândul trupelor UM 0215 (nicio legătură cu fosta Doi ş’un sfert).

Episoadele nu apar în biografia judecătorului Ninosu, de pe site-ul CCR. Omisă este şi angajarea sa, la 15 martie 1969 - imediat după absolvirea Şcolii de ofiţeri - pe post de cercetător la Institutul pentru studierea conjuncturii economice internaţionale, unde a activat timp de un an. Transformat ulterior în Institutul de Economie Mondială, acesta a funcţionat în subordinea Ministerului Comerţului Exterior. Pe de-o parte, ministerul era înţesat de oamenii Securităţii, care controlau operaţiunile de import-export ale României. Pe de alta, Institutul a funcţionat, înainte de ’89, ca acoperire eficientă pentru spionii Direcţiei de Informaţii Externe, trimişi în Occident. Deţinut politic cu drepturi În schimb, pe site-ul CCR, Petre Ninosu îşi face cunoscută calitatea de deţinut politic, invocând strămutarea sa, împreună cu familia, şi stabilirea domiciliului obligatoriu la Piatra-Neamţ. Colegiul avocaţilor Bucureşti a decis, într-adevăr, pe 9 mai 1989 trimiterea lui Ninosu la Neamţ, fără a preciza motivul. Însă regimul de care a beneficiat Ninosu poate fi considerat deosebit: şi-a continuat activitatea de avocat şi a fost cooptat în Colegiul judeţean. Petre Ninosu nu a putut fi contactat. LAUDE

„Însufleţit de spirit tovărăşesc“ Şi totuşi, în timpul comunismului, destinul profesional al lui Petre Ninosu a gravitat în jurul profesiei de avocat şi de expert în Ministerul Justiţiei (MJ), unde a fost încadrat pe 1 septembrie 1976. Ca apărător, a făcut parte din Colegiile Ilfov, Bucureşti şi, ulterior, Neamţ. Ca angajat al MJ a colaborat, printre altele, la alcătuirea Codului Civil. Pe acest parcurs, aprecierile şefilor săi nu au lipsit.

O probează un referat al conducerii Direcţiei de Studii, Legislaţie şi Documentare din MJ: „Permanent (Petre Ninosu) manifestă interes atât în perfecţionarea pregătirii sale politico-ideologice, cât şi cea profesională. (...) Participă activ în toate acţiunile obşteşti organizate şi conduse de organizaţia de partid. (...) S-a remarcat în mod deosebit cu prilejul înlăturării urmărilor seismului de la 4 martie a.c., ce a afectat grav localul Ministerului Justiţiei“.

Mai mult, pe 13 octombrie 1977, într-un proces verbal al aceleiaşi Direcţii, laudele atingeau cele mai înalte culmi. Ninosu urmărea înscrierea la doctorat şi aduna astfel recomandări de la şefi şi colegi. Tov. Gociulescu Alexandru, consultant juridic principal, cade iremediabil în păcatul admiraţiei: „(Ninosu) are o conduită morală la adăpost de orice critică. Este însufleţit de un constant spirit tovărăşesc“. SOLUŢII LEGALE CNSAS, fără verdicte de poliţie politică Guvernul are două variante pentru rezolvarea crizei declanşate la CNSAS de decizia Curţii Constituţionale. Una dintre ele vizează înfiinţarea unei noi instituţ ii, ceea ce implică transferul temporar al dosarelor în parohia Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului (IICC), subordonat guvernului, până la apariţia noului colegiu.

O alta vizează păstrarea CNSAS-ului actual. În ambele cazuri, institutia nu va mai putea da verdicte de poliţie politică. Liderii PNL susţin că luarea unei decizii este îngreunată de faptul că judecătorii Curţii Constituţionale nu au lămurit clar care este sensul deciziei lor. Preşedintele Camerei Deputaţ ilor, Bogdan Olteanu, susţine că, în ceea ce priveşte statutul juridic al CNSAS, au apărut „interpretări“, nescrise însă, ale Curţii Constituţionale, iar în ultima dintre ele CNSAS încă mai există juridic.   „Dacă aşa stau lucrurile, atunci problema custodiei arhivelor CNSAS este rezolvată, în caz contrar, executivul trebuind să găsească o soluţie.“ Dosarele ar putea fi transferate temporar În varianta în care colegiul nu s-a desfiinţat, guvernul trebuie doar să se asigure că instituţia va funcţiona pe baza unui act normativ, în limitele impuse de Curtea Constituţională. Dacă CNSAS este desfiinţat, înfiinţarea unei noi instituţii ar urma să se facă prin proiect de lege, iar, până la votarea legii, arhivele, personalul şi bugetul CNSAS vor fi transferate temporar la Institutul pentru Investigarea Crimelor Comunismului, subordonat guvernului. Propunerea a fost lansată chiar de consilierul premierului Tăriceanu, Marius Oprea, şeful IICC.

El susţine însă că este vorba doar de o soluţie de rezervă. „Propunerea mea era pentru cazul cel mai rău, în care Colegiul CNSAS era desfiinţat. Dosarele urmau să fie preluate temporar. Între timp, Curtea a dat un comunicat potrivit căruia nu a desfiinţat Colegiul. În acest caz, vom da o ordonanţă de urgenţă şi vom reformula articolele declarate neconstituţionale. CNSAS îşi va relua activitatea, dar în alţi parametri“, a spus Oprea. Colegiul va sesiza instanţele Indiferent de paşii urmaţi, rezultatul va fi acelaşi: instituţia rezultată nu va mai avea atribuţii de a da verdicte de poliţie politică. Consilierul pe probleme juridice al premierului, Tudor Chiuariu, afirmă: „Singura soluţ ie juridică în acord cu decizia Curţii Constituţionale este transformarea CNSAS într-un organ de investigaţie, care, dacă are probe privind apartenenţa sau colaborarea cu poliţia politică, să sesizeze instanţa de judecată. Aceasta ar urma să se pronunţe asupra apartenenţei sau colaborării cu fosta Securitate ca poliţie politică“. Premierul Tăriceanu aşteaptă o propunere pentru rezolvarea situaţiei de la consilierii săi Marius Oprea şi Stejărel Olaru, care au promis că vor avea consultări cu reprezentanţii CNSAS şi ai societăţii civile. AVOCATUL POPORULUI

„Ceauşescu, gândire creatoare“ Criza din jurul

CNSAS a atras tirul contestaţiilor nu doar asupra judecătorilor din plenul Curţii Constituţionale, ci şi asupra Avocatului Poporului, magistratul Ioan Muraru. Acesta a îndemnat la extragerea din Legea CNSAS a „veninului neconstituţional“ şi a adus argumente similare celor produse de avocatul lui Dan Voiculescu-Felix, Sergiu Andon. Însă activitatea publicistică a lui Muraru, de dinainte de ’89, ridică semne de întrebare asupra obiectivităţii cu care a susţinut „accidentarea“ deconspirării fostei Securităţi.

Mostre de adeziune a conf. Univ. Dr. Ioan Muraru la tezele lui Nicolae Ceauşescu au apărut şi în „Contemporanul“, unde articolul era deschis de un citat din fostul dictator. „(...) Epocii Nicolae Ceauşescu, epocă de largă deschidere spre progres şi civilizaţ ie, spre democraţie, libertate şi cultură (...) Nu există domeniu sau aspect privind drepturile omului asupra căruia gândirea creatoare şi activitatea practică ale preşedintelui României Socialiste, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, să nu-şi fi pus puternic amprenta originalităţii şi spiritului revoluţionar“. PROTEST Piaţa Universităţii, împotriva securiştilor Loc simbol al Revoluţiei, Piaţa Universităţii a răsunat iarăşi de scandări anticomuniste. Câteva sute de oameni s-au adunat ieri la fântâna de lângă Arhitectură pentru a protesta la adresa deciziei Curţii Constituţionale. Chemarea a fost lansată de 23 de organizaţii civice, care au semnat şi un „Protest împotriva restauraţiei“, înaintat vinerea trecută guvernului parlamentului şi preşedinţiei: acestea cer continuarea activităţii CNSAS, revocarea atât a magistraţilor de la Curtea Constituţională, cât şi a Avocatului Poporului, acuzat că nu a reprezentat interesele cetăţenilor.

La ora începerii protestului, câţiva tineri de la organizaţia „Miliţia Spirituală“ au afişat pancarte reprezentându-i pe cei nouă judecători ai Curţii ca dinozauri sau în spatele gratiilor, alături de inscripţii ca „Excepţia de neconstituţ ionalitate - un vot pentru Securitate“ sau „Doftana - ultima frontieră“. Între discursurile reprezentanţilor societăţii civile, tinerii au scandat „Istoria noastră nu-i jucăria voastră!“ sau „Ole, ole, Ceauşescu la CC!“.

Vorbitorii s-au referit în special la nevoia de a rezista în faţa a ceea ce ei consideră a fi o nouă provocare a reprezentanţilor fostei Securităţi. „Sistemul impus de comunişti a rămas extrem de puternic, s-a betonat. De fiecare dată când e vorba despre deconspirarea Securităţii, cineva se opune vehement. Este evident că acest sistem are de apărat trecutul pentru a-şi asigura viitorul“, a arătat cercetătorul Andrei Oişteanu, reprezentant al Grupului pentru Dialog Social.

La rândul său, Cristian Pârvulescu, preşedinte al Pro Democraţia, a spus că, prin gestul său, „Curtea Constituţională a hotărât că Revoluţia n-a avut niciun sens. Asistăm la o restauraţie, la o lovitură de stat în spirit“. Participanţii au propus ca proteste asemănătoare să se desfăşoare zilnic în Piaţa Universităţ ii, începând cu ora 14.00. De asemenea, ar urma să picheteze mâine sediul guvernului, instituţie considerată în măsură să rezolve în momentul de faţă blocajul CNSAS. (Vlad Odobescu)