MIRCEA MARIAN: "Pas cu pas, Rusia se întoarce în Europa de Est, pe care vrea să o recucerească nu cu ajutorul Armatei Roşii, ci prin intermediul Gazprom."
Pas cu pas, Rusia se întoarce în Europa de Est, pe care vrea să o recucerească nu cu ajutorul Armatei Roşii, ci prin intermediul Gazprom. În Serbia, ruşii sunt pe cale să pună mâna pe NIS, principala companie petrolieră. În Bulgaria, ei vor fi cei care vor construi noua centrală atomică de la Belene (patru miliarde de euro) şi se pregătesc să cumpere o parte din monopolul Bulgargaz.
În Ungaria, Gazprom deţine deja o parte din companiile de gaz şi din cele producătoare de energie. Acum, Moscova încearcă, prin intermediul South Stream - o conductă care va aduce gaze din Rusia, pe sub Marea Neagră, către Bulgaria, Serbia şi apoi spre vestul Europei - să dea o lovitură mortală celor care vor să nu mai fie dependenţi de gazul rusesc.
De ani buni, Statele Unite şi Uniunea Europeană încearcă să pună pe picioare proiectul Nabucco, care ar aduce gaze din Azerbaidjan, Turkmenistan şi, posibil, şi din Irak, prin Turcia şi România, către Europa de Vest. Afacerea ar fi reciproc avantajoasă. Anul trecut, ţările din Asia Centrală erau practic obligate să-şi vândă gazele naturale către Gazprom la un preţ de circa 100 de dolari pentru o mie de metri cubi. Gazprom le revinde vest-europenilor cu peste 300 de dolari.
Nabucco nu numai că ar putea aduce gaze ceva mai ieftine pentru Europa de Vest, dar ar crea şi o portiţă de scăpare la şantajul pe care ruşii l-au practicat în ultimii ani. Georgia, de exemplu, s-a trezit, prin 2006, că trebuie să plătească pentru gazele ruseşti un preţ de două ori mai mare. Acesta era costul politicii pro-americane a preşedintelui Mihail Saakaşvili. Statele baltice au trecut şi ele prin experienţe asemănătoare. Majorarea preţului gazelor este doar o parte a strategiei prin care Moscova îi pedepseşte pe cei care îi contestă influenţa în Europa de Est.
Polonia şi statele baltice sunt ocolite de conducta Nord Stream, care va lega Rusia de Germania. South Stream, care lasă România în afara acestui proiect, pare a fi sancţiunea pe care Putin i-o aplică lui Băsescu. Unul dintre primii care i-au reproşat, voalat, lui Traian Băsescu faptul că nu a stat în genunchi în faţa ruşilor şi, din acest motiv, nu suntem parte a proiectului rusesc, a fost Dinu Patriciu. El s-a grăbit să spună că Nabucco este aproape mort, iar unul dintre ziarele sale a explicat, pe mai multe pagini, că „populismul“ lui Băsescu este vinovat pentru preţul ridicat pe care românii îl plătesc la gaze.
Este greu să estimăm, acum, dacă Nabucco va învinge South Stream sau invers. Cert este că SUA şi Uniunea Europeană continuă să susţină că este nevoie de o alternativă la actualul monopol rusesc. Nu cred însă că România poate juca la două capete - pe de-o parte în NATO şi UE, iar pe de altă parte acceptând să facă jocul politic al Moscovei, în speranţa, destul de iluzorie, cred eu, că vom primi gaze ceva mai ieftine. Ţări ca România, Polonia sau ca statele baltice au învăţat din istorie că, odată ce ai întredeschis uşa ruşilor, este greu să-i mai scoţi pe aceştia afară din casă.
Recomandările noastre
