Cererile angajatorilor, pretenţiile absolvenţilor, dar şi dezinteresul autorităţilor îi condamnă pe cei ieşiţi de pe băncile facultăţilor la ajutorul minim de la stat, în locul unui salariu decent.

Tinerii absolvenţi români sunt condamnaţi la şomaj de către guvernanţii care nu se preocupă suficient de acest „grup-ţintă“, de către angajatorii care au pretenţia ca studenţii să acumuleze experienţă din cursurile teoretice stufoase, dar şi din cauza propriilor pretenţii, exagerate în ceea ce priveşte salariul şi funcţia - solicitate în primul an de muncă. Pe locul doi în Uniunea Europeană

România a ajuns să deţină o poziţie de top ca număr de tineri şomeri înregistraţi în statisticile Uniunii Europene. Ţara noastră s-a situat, în trimestrul al treilea din 2007, pe al doilea loc între statele membre ale Uniunii Europene, în ceea ce priveşte rata şomajului în rândul persoanelor cu vârste între 15-24 ani, cu un procent de 21,6%, potrivit datelor prezentate de Oficiul de Statistică al Comunităţii Europene (Eurostat).

Şi într-o analiză realizată de Institutul Naţional de Statistică (INS), un procent îngrijorător - 20,7% - de şomeri provin din rândul celor între 15 şi 24 de ani. Asta, în condiţiile în care rata şomajului în rândul persoanelor care şi-au căutat un loc de muncă, în al treilea trimestru din 2007, a fost de numai 6%. Toate acestea, dacă ţinem cont şi de faptul că ţara noastră se confruntă, în acelaşi timp, cu o lipsă acută a forţei de muncă, situaţ ie care s-ar putea accentua până în 2020, conform studiilor. Cerere de constructori şi de medici Specialiştii în resurse umane sunt de părere că situaţia s-a accentuat de-a lungul timpului din cauză că piaţa are nevoie de persoane calificate în anumite domenii, iar universităţile şcolesc studenţ i în cu totul alte specializări. „Pe anumite sectoare ne confruntăm cu o criză a forţei de muncă - de exemplu, muncitorii necalificaţi care au plecat să lucreze în străinătate. Apoi mai sunt domenii în care numărul absolvenţilor nu este suficient pentru a acoperi cererea pieţei - cum ar fi domeniul farmaceutic sau medical“, precizează Ana Giurca, consultant Catalyst Solutions.

Pe de altă parte, datorită creşterii numărului ofertelor de muncă, cei care termină facultatea pun din ce în ce mai multe condiţii înainte de a ocupa un job. „Pretenţiile sunt destul de mari în ceea ce priveşte nivelul salarial. Se justifică totuşi prin faptul că preţul închirierii apartamentelor a explodat şi uneori o treime din salariu îşi gă- seşte întrebuinţarea tocmai prin plata acestei chirii“, spune Mihaela Scarlat, consultant în cadrul companiei Advice Human Resources. Ana Giurcă este de părere că principala greşeală a tinerilor este că „nu ştiu exact ce îşi doresc“.

„Aplică la foarte multe joburi care sunt în domenii diferite de activitate, poate la unele sunt chemaţi la interviu, dar nu sunt capabili să convingă firma de faptul că sunt pasionaţi de domeniu“, susţine consultantul Catalyst Solutions. Rezultatul este că ajung să lucreze pe un job care nu-i pasionează, îşi schimbă destul de des locul de muncă şi ajung, la un moment dat, să nu mai fie „angajabili“, din cauză că nu au experienţă în niciun domeniu. Directorii solicită experienţă Angajatorii au, la rândul lor, de pierdut deoarece au o atitudine prea exigentă faţă de absolvenţi. „În general, reprezentanţii companiilor sunt ceva mai reticenţi atunci când sunt în situaţia de a angaja tineri fără experienţă, considerând că aceştia necesită o investiţie mare de timp şi resurse financiare pentru dezvoltarea lor în carieră“, spune Ana Ionescu, cercetător la Hart Human Resource Consulting.

„Sunt însă şi cazuri în care companiile multinaţionale preferă să deruleze programe de internship pentru studenţi şi proaspeţii absolvenţi, ajutându-i astfel să câştige experienţă practică, dar şi să asimileze valorile organizaţionale“, completează Mihaela Forgaciu. Din experienţa specialiştilor în resurse umane reiese că angajatorii se uită foarte atent la pasiunea tinerilor pentru domeniu şi job: ce îi motivează, cum comunică, cât de interesaţi sunt să înveţe în mod continuu şi cât au investit până acum în dezvoltarea personală.

Poate de aceea, în 2007, cei mai mulţi tineri care şi-au găsit uşor locuri de muncă au fost în domeniile IT şi bancar. „Cele mai multe angajări s-au înregistrat în domenii precum: IT & telecom, banking, asigurări şi alte servicii financiare, inginerie, construcţii. Poziţiile cele mai des ofertate au fost cele de entry şi middle level“, precizează Ana Ionescu.

De asemenea, oamenilor cu 3-5 ani de experienţă într-un domeniu 2007 le-a fost un an favorabil. „Au fost cei cărora li s-au deschis cele mai multe uşi, pentru că veneau cu o experienţă anterioară care se dovedea a fi utilă“, crede Mihaela Scarlat. CRIZĂ Patronii folosesc angajaţi temporar Criza forţei de muncă din România, recunoscută atât de ministrul muncii, Paul Păcuraru, cât şi de preşedintele Traian Băsescu, nu a atins încă apogeul, conform studiului „Piaţa forţei de muncă din România şi imigraţia“, lansat la finele anului trecut de către Fundaţia Soros România. Datele analizei arată că această criză se va accentua către sfâr- şitul anilor 2020.

Pentru a evita efectele fenomenului trebuie luate cât mai repede măsuri pentru soluţionarea lipsei de personal, mai ales în domenii precum construcţiile, industria textilă şi HORECA. Angajatorii consideră ca soluţii pentu rezolvarea acestei situaţ ii întoarcerea migranţilor români, dar şi aducerea de muncitori din străinătate.

Pentru a face faţă dificultăţilor în găsirea de personal, patronii intervievaţ i au precizat că au făcut investiţii în creşterea productivităţ ii (83%) sau în tehnologizare (76%). O treime dintre firme au recurs la introducerea de ore suplimentare sau la angajaţi temporar. SOLUŢII

Extracomunitarii, mai buni decât absolvenţii Tinerii reprezintă pentru conducerea Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM) „un grup-ţintă care întâmpină dificultăţi în găsirea unui job“. Cu toate acestea, la ultima bursă a locurilor de muncă, organizată la nivel naţional de către ANOFM pe 28 septembrie 2007, s-au angajat numai 796 de absolvenţi.

Asta deşi au participat 3.305 agenţi economici, care au oferit 43.933 de locuri de muncă, iar persoanele participante au fost în număr de 25.654. „Numărul persoanelor selectate în vederea încadrării a fost de 11.385, dintre care 796 de absolvenţi au fost încadraţi“, au comunicat reprezentanţ ii ANOFM. Absolvenţii nu s-au închesuit nici la consiliere pentru deschiderea propriei afaceri.

„Prin serviciile de asistenţă şi consultanţă pentru începerea unei activităţi independente sau pentru iniţierea unei afaceri au fost asistaţi 2.183 de tineri, dintre care 49 au reuşit să-şi înceapă o activitate sau o afacere pe cont propriu“. Concluzia ANOFM? „Soluţia de acoperire a necesarului de forţă de muncă din România este importul de forţă de muncă din statele extracomunitare“.