Presa britanică a avut informații corecte. UE cere României să primească de trei ori mai mulți refugiați decât e dispusă

Presa britanică a avut informații corecte. UE cere României să primească de trei ori mai mulți refugiați decât e dispusă

Comisia Europeană propune mutarea de urgență a 160.000 de imigranți și solicită României să accepte o cotă de 6.351 de refugiați. Președintele a anunțat că în țara noastră nu vor veni mai mult de 1.785.

Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a făcut ieri acest anunț într- un discurs despre „Starea Națiunii”, susținut în Parlamentul European de la Strasbourg, susținând că această măsură ar trebui să fie obligatorie pentru toată lumea. „Rezolvarea crizei refugiaților este o problemă de umanitate și demnitate umană, iar pentru Europa este vorba și despre corectitudine istorică”, a spus Juncker.

„Este nevoie de acțiune”, a explicat oficialul european, aducând argumente istorice referitoare la migrația altor popoare - unguri, cehi, slovaci, spanioli, care au fugit pentru a-și salva viața din calea altor crize.

El a cerut miniștrilor UE pentru Justiție și Afaceri Interne să adopte această propunere la întâlnirea de luni, 14 septembrie, pentru relocarea unui total de 160.000 de imigranți.

Spațiul Schengen nu va dispărea

În 2015, 500.000 de oameni au sosit în Europa, ceea ce reprezintă doar 0.11% din populația UE, a spus liderul CE. „Se apropie iarna. Vrem oare să vedem familiile cum dorm pe calea ferată?”, a întrebat retoric Juncker, făcând apel la emoțiile și bunăvoința europenilor. Comisia Europeană propune un mecanism de relocalizare permanent, care va permite Europei să facă față crizelor viitoare mult mai ușor.

De asemenea, Agenția de control la frontiere Frontex din Varșovia ar urma să fie transformată într-o pază de coastă mai eficientă, pentru că „Spațiul Schengen trebuie protejat și nu va dispărea în timpul mandatului actualei Comisii”, a dat asigurări Juncker.

Trierea imigranților

În același timp, Comisia vrea să înființeze un fond de sprijin (Trust Fund) în valoare de 1,8 miliarde de euro, pentru a ajuta Africa să rezolve problemele care cauzează acest val masiv de imigrație și a cerut țărilor UE să contribuie la această rezervă.

Alte măsuri prevăd revizuirea sistemului Dublin, care stipulează că imigranții sau refugiații trebuie să ceară azil în statul în care au intrat prima oară în UE, și redactarea unei liste cu țările de origine sigure, pentru a nu primi imigranți de acolo (este vorba în special despre țările din Balcanii de Vest plus Turcia), 17% dintre solicitanții de azil fiind din aceste state.

UE va aloca 780 de milioane de euro pentru noua schemă de mutare a refugiaților.

Statele membre vor primi câte 6.000 de euro pentru fiecare imigrant, 50% fiind plătiți în avans, astfel încât să existe sumele necesare pentru a se acționa rapid. Italia, Grecia și Ungaria vor primi 500 de euro pentru fiecare imigrant, pentru a le acoperi transportul.

Cotele naționale

Australia a anunțat că va primi 12.000 de refugiați sirieni, iar Marea Britanie - 20.000. Potrivit planului anunțat de Juncker, României i se cere să preia 604 imigranți din Italia, 1.951 din Grecia și 2.091 din Ungaria.

În total: 4.646 de persoane. La acestea se adaugă cotele distribuite în luna mai, când României i s-au alocat 1.705 imigranți. În total, Bulgaria ar trebui să primească 2.172 de imigranți, Croația - 1.811, Franța - 30.783, Germania - 40.206, Olanda - 9.261, Polonia - 11.946, Portugalia - 4.775.

Datele publicate pe site-ul CE, ieri, confirmă in for mațiile dezvăluite de agen ția Reuters, în urmă cu câteva zile. O decizie prin consens Chestiunea cotelor de refugiați este o decizie luată prin consens de țările membre, și nu va putea fi stabilită de Comisia Europeană, ne-a explicat un europarlamentar român. De altfel, premierul britanic David Cameron a declarat, în fața Parlamentului, că nu vrea să audă de cotele de refugiați. Într-un buletin de presă al Comisiei Europene se arată că baza legală pentru „propunerea de redistribuire de urgență” este tratatul de funcționare a UE, articolul 78 (3), în care se prevede că, în cazul unui aflux substanțial de imigranți, Consiliul poate adopta măsuri provizorii, la propunerea Comisiei Europene și după consultarea Parlamentului European.

6.351 este numărul refugiaților pe care trebuie să-i primească România, potrivit actualelor calcule făcute de Comisia Europeană

Președintele a vorbit de cotele stabilite în iunie

Acum câteva zile, într-o conferință de presă organizată la Palatul Cotroceni, președintele Klaus Iohannis a susținut că România va accepta o cotă de doar 1.785 de refugiați. El a fost ușor ironic cu publicațiile care au avansat un număr superior.

„Am citit, în ultimele zile, date dintre cele mai contradictorii. O gazetă din Marea Britanie spune 6.000 (Daily Mail, care a dat 7.000-n.r.), o gazetă din Spania (El Pais- n.r.) spune 4.600, o agenţie de ştiri europeană (Reuters- n.r.) spune 6.000. Nu există, încă, niciun proiect care ne-a fost prezentat din partea Comisiei Europene. Toate aceste date sunt speculații jurnalistice”, a spus șeful statului.

Presa occidentală, bine informată

Totuși, după cum se poate observa din anunțul făcut astăzi de Comisia Europeană, presa europeană a oferit informații corecte, în timp ce Președintele României a fost depășit de situație.

În conferința de presă pe care a susținut-o luni, Iohannis s-a referit la discuțiile din martie, aprilie și din iunie ale Consiliului European, dar, în fața creșterii valului de refugiați, Comisia Europeană și-a schimbat poziția, însă, se pare că Președintele României nu a fost informat.

„România a comunicat la începutul lunii iulie că poate să primească 1.785 de refugiați, care se află deja în perimetrul Uniunii Europene şi 80 de refugiaţi care vor fi relocaţi, adică aduşi din taberele tranzitorii din afara Uniunii Europene. Astea sunt datele”, a arătat Iohannis.

Premierul Victor Ponta a confirmat declarațiile șefului statului. „Prin anunțul făcut ieri de președinte, cred că lucrurile s-au tranșat. România nu este de acord cu cote obligatorii. Președintele a spus că avem 1.785 de locuri, dar sunt deja câteva ocupate, oricum pe acolo este cifra. E foarte bine că Președintele a anunțat cote voluntare”, a declarat Ponta.

"Nu există, încă, niciun proiect, care ne-a fost prezentat din partea Comisiei Europene.” KLAUS IOHANNIS, președintele României

Autoritățile noastre se contrazic. Studenții protestează

Bâlbele în planul autorităților de la București continuă, decizia ministrului Educației, Sorin Cîmpeanu, de a oferi locuri de cazare refugiaților în căminele studențești ori în cele ale unor licee a stârnit critici aspre nu doar dinspre zona politică, dar mai ales dinspre studenții români.

Dragnea îi dă în cap lui Cîmpeanu

Preşedintele interimar al PSD, Liviu Dragnea, a afirmat ieri că nu ştie „ce a avut în minte” ministrul Educaţiei când a vorbit despre locuri de cazare ce ar putea fi oferite refugiaţilor sirieni, apreciind că atât Sorin Cîmpeanu cât şi ceilalţi miniştri ar trebui să fie ponderaţi în afirmaţii, având în vedere și faptul că „această acțiune trebuie să fie sub o coordonare unitară”. „Eu am fost surprins că a ieșit cu această declarație pentru că în situații de genul acesta CSAT stabilește o strategie foarte bine pusă la punct cu toate instituțiile reprezentate în CSAT şi, în mod firesc, Ministerul de Interne, care are toată capacitatea şi logistica necesară pentru a gestiona acest fenomen, trebuie să conducă în mod ferm şi unitar această acţiune”, a declarat Liviu Dragnea.

Studenții se opun

Uniunea Națională a Studenților din România (UNSR) se opune cazării refugiaților în căminele studențești, care și așa sunt neîncăpătoare pentru studenții români, considerând măsura drept una „inoportună și în detrimentul studenților”. UNSR susține sprijinirea refugiaților de către țara noastră și UE, dar cere o soluție care să nu afecteze cazarea studenților români, un sfert dintre ei rămânând în prezent fără locuri de cazare. „Este alarmant faptul că se vor oferi locuri refugiaților în mai multe cămine din România și mese gratuite, în aceste condiții”, a atenționat UNSR. „Un loc în cămin acordat unui refugiat înseamnă un loc în minus pentru studenţi, un loc ce, de multe ori, din păcate, este decisiv în continuarea sau/ şi terminarea studiilor superioare”, a declarat liderul UNSR, Nicolae Tunsoiu. O poziţie similară au avut-o şi studenţii de la ANOSR, care consideră că decizia Guvernului de a solicita universităților să ofere cazare în cămine pentru refugiați este una „pripită și nefericită”.

Scandalul a pornit de la ministrul Sorin Cîmpeanu care a anunțat, marți, că două universități din București oferă cazare și masă pentru 230 de refugiați. Acesta a cerut date și de la Inspectoratele școlare, punându-se problema cazării refugiaților în căminele unor licee. Deocamdată, Ministerul Administra ției și Internelor nu a oferit informații despre modul în care va fi rezolvată problema. Capacitatea de cazare din toate cele șase centre de azil existente pe teritoriul țării noastre este de 1.500 de persoane, în prezent gradul de ocupare fiind de 20%.

Cămin de refugiați - interior FOTO: LIBERTATEA

Cămin de refugiați - exterior FOTO: LIBERTATEA

Statele care nu participă plătesc

Mecanismul de relocare de urgență este obligatoriu pentru toate țările membre UE. Cu trei excepții: Marea Britanie și Irlanda, care pot alege dacă participă sau nu (potrivit Tratatului UE) și Danemarca, țară care are posibilitatea de a nu participa. Dacă din motive justificate și obiective, cum ar fi un dezastru natural, o țară nu poate, temporar, să participe la acest mecanism de solidaritate, ea va fi obligată să aibă o contribuție financiară la bugetul UE, care să ajungă până la 0.002% din PIB-ul țării respective. Comisia Europeană va analiza motivele evocate de guvernul respectiv și va lua o decizie - se justifică sau nu excepția de la schemă, pentru maximum 12 luni. Contribuția României, în acest caz, ar urma să fie de 3 milioane de euro (calculat la PIB-ul pe 2014, care a fost de 150 de miliarde de euro). Banii ar urma să fie redistribuiți celorlalte state UE. (S.S.)