Într-o ţară aflată în haos din 1991, traficanţii de arme prosperă, în timp ce numărul victimelor nevinovate ale conflictului dintre insurgenţii islamişti şi trupele guvernului somalez cresc într-un ritm alarmant, scrie Reuters.

"Sunt în afacerile cu arme de cinci ani, însă am reuşit să îmi construiesc trei vile. De asemenea, am deschis câte un magazin pentru fiecare dintre cele două soţii ale mele", a spus, pentru Reuters, Osman Bare, unul dintre cei 400 de somalezi care operează pe principala piaţă de armament din Mogadishu. "Pentru noi, pacea înseamnă faliment", a explicat el.

Trafic elaborat

În ciuda embargoului impus de ONU asupra armamentului în Somalia, naţiunea africană este destinaţia favorită a mai multor tipuri de arme din întreaga lume, care alimentează astfel cel mai de durată conflict de pe continent. În cel mai recent ciclu al războiului civil, militanţii islamişti se luptă cu guvernul somalez, 18.000 de civili fiind ucişi în schimburile de focuri doar în ultimii doi ani.

Armele sunt capturate, vândute şi mutate constant de la o tabără la cealaltă, cele mai multe dintre ele provenind de la soldaţii etiopieni care au intervenit în Somalia în 2006 şi s-au retras la începutul acestui an. Forţele Uniunii Africane de menţinere a păcii au fost acuzate de trafic de arme, iar unii experţi spun că Eritreea - printre alţii - aprovizionează constant rebelii cu armament.

De asemenea, armele intră în ţară prin graniţele nesigure cu Kenya, Djibouti şi Etiopia, fiind aduse cu avionul sau pe mare, zonă controlată de piraţii somalezi - şi ei o comunitate somaleză foarte bine înarmată. Piaţa de armament din Mogadishu este doar o parte din uriaşul bazar global al armamentului. Conform unui studiu efectuat de Small Arms Survey (Geneva), în acest moment, în lume, sunt cel puţin 640 de milioane de arme de foc - una la fiecare zece locuitori ai planetei. Doar o treime dintre acestea sunt în mâinile armatelor sau a poliţiilor, restul fiind dispersate în rândurile populaţiei sau ale grupărilor militante rebele din întreaga lume.

Traficant de secol XXI

Traficanţi precum Osman Bare spun că piaţa Irtogte, din zona comercială a capitalei somaleze, deţine cel mai mare stoc de armament din ultima vreme, şi că meseria de traficant este una prosperă. Cu toate acestea, riscul de a fi jefuit, înşelat sau ucis este mare iar preţurile fluctuează. În acest moment, preţurile sunt mici din cauza ofertei mari. "Este bine că bunurile noastre nu sunt perisabile", a precizat Bare, adăugând că "ne îmbogăţim rapid, însă trăim mereu în teroare".

Traficanţii ştiu că pot fi oricând arestaţi sau decapitaţi de către islamişti, însă acest lucru nu se întâmplă niciodată în interiorul pieţei. "În piaţa, noi suntem cocoşii. Sunt sute de comercianţi, cu toţii păziţii de cel puţin patru gărzi înarmate". Traficantul a povestit cum mai mulţi islamişti mascaţi l-au capturat în timp ce încheia o tranzacţie cu un pirat somalez. A fost bătut cu patul puştii pe care trebuia să o vândă, fiind salvat de la moarte de un prieten care avea legături la vârful mişcării insurgente al Shabaab.

"Guvernul este mai bun decât islamiştii pentru că el nu ne ucide, ci ne confiscă toate bunurile şi ne trimite câteva zile la închisoare", a explicat Bare. Cu toate acestea, traficanţii furnizează arme atât islamiştilor, cât şi trupelor guvernamentale. Gamă extinsă de produse

Una dintre cele mai ieftine arme vândute de traficanţi este AK-47, de fabricaţie indiană, costă doar 140 de dolari bucata, însă luptătorii nu preferă versiunea nord-coreeană a armei de asalt (600 de dolari), care este rezistentă la căldură, şi pe cea rusească (400 de dolari). O grenadă costă 25 de dolari, iar o mină nu este mai scumpă de 100 de dolari.

Potrivit unui raport din 2006 al Congresului american, aproximativ 70 de ţări produc arme uşoare. Majoritatea armelor sunt fabricate legal în fabrici importante, însă multe dintre ele sunt comercializate ilegal. Alte meserii profitabile în Mogadishu

În capitala Somaliei, traficanţii de arme nu sunt singurii care prosperă în urma războiului. Având un tarif de 15 dolari pe groapă săpată, Ali Osman câştigă de fiecare dată când creşte numărul victimelor. "Câteodată sap câte 20 de morminte şi lucrez până seara", le-a spus Osman jurnaliştilor de la Reuters.

Bancherii somaelzi sunt şi ei favorizaţi de lupte. "Luna trecută a fost una foarte bună pentru noi", a precizat un bancher somalez, referindu-se la cel mai recent val de violenţe din Mogadishu. Vânzătorii de giulgiuri şi de foi metalice (care sunt mai ieftine decât lemnul pentru fabricarea coşciugelor) au şi ei o meserie profitabilă în această perioadă, în Somalia.

"Role întregi de material textil sunt cumpărate atunci când oamenii încep să moară ca muştele", a spus vânzătorul Mohamed Abidi, adăugând: "Nu pot să spun că sunt mulţumit de moarte, însă aşa funcţionează natura".