SC Sibarex SA Focşani, antreprenorul general al lucrărilor la Canalul Magistral Siret-Bărăgan, început în 1987, va fi nevoit să trimită în jur de 50 de salariaţi şomaj după ce Ministerul Mediului a redus drastic bugetul alocat investiţiei.
Directorul companiei, Dumitru Fodoreanu, spune că a fost înştiinţat de Administraţia Naţională “Apele Române” că din cele 50 de miliarde de lei ROL alocate iniţial va rămâne cu un buget de doar 5 miliarde de lei vechi, ca urmare a unei rectificări negative a bugetului.
“Vom închide punctul de lucru abia deschis la Mărăşeşti şi vom renunţa la cel puţin 50 de salariaţi din cei 170 cu care ar fi trebuit să lucrăm ăn acest an. Am oprit deja angajările. Un buget serios pentru acest proiect nu s-a mai alocat din 1992 cănd am primit în jur de 30 de milioane de euro”,a declarat directorul Dumitru Fodoreanu.
Proprietarul investiţiei este Ministerul Mediului şi Administraţia Naţională “Apele Române”, însă antreprenorul crede că investiţia ar trebui să fie transferată la Ministerul Agriculturii, întrucât este principalul beneficiar.
“Finalizarea investiţiei necesită un efort financiar foarte mare. Alte ţări au construit sute de kilometri de astfel de canale dar noi nu reuşim pentru că săntem foarte săraci. Ca să se trateze unitar această investiţie, ar trebui transferată la Ministerul Agriculturii”, a adăugat directorul de la Sibarex SA. La canal mai lucrează în jur de 170 de oameni, o treime fiind paznici care au grijă ca lucrările să nu fie distruse prin furt. ân comparaţie, în anul 1992, pe şantier lucrau 2.000 de salariaţi. Investiţia avansează cu viteza melcului
Din cei 50 de kilometri de canal care ar fi trebuit să fie construiţi în Vrancea, în etapa I, până în anul 1995, s-au finalizat doar căţiva kilometri, ăn aval de acumularea Călimaneşti, de pe râul Siret. În acest moment, doar 5,7 kilometri din acest canal au fost finalizaţi, însă nu sunt folosiţi pentru irigarea culturilor, iar lucrările au început să se degradeze.
Din restul de 44,3 km rămaşi de executat în Vrancea sunt începute lucrările la 37 de km. Restul canalului, pănă la o distanţă de 190 de kilometri, ar trebui să traverseze judeţele Vrancea, Brăila, Buzău şi Ialomiţa, urmând să fie folosiţi pentru irigaţii şi pentru alimentarea cu apă a mai multor localităţi.
Oficialii din agricultură spun că ăn condiţiile secetei actuale care pârjoleşte ogoarele, irigaţiile realizate cu ajutorul canalului ar fi o mană cerească pentru culturi. Pănă acum, investiţia a costat statul în jur de 135 de milioane de euro, însă pentru finalizarea canalului ar mai fi necesari peste 400 de milioane de euro.
Potrivit Adminsitraţiei Naţionale de âmbunătăţiri Funciare, construcţia ar trebui să asigure apa pentru irigarea tuturor culturilor din Bărăgan, adică peste 700.000 de hectare. Un avantaj important al acestui sistem de irigatii îl constituie consumul redus de energie electrică, alimentarea făcându-se din canal în proportie de 70% gravitational.
Chiar dacă nu poate avansa un ternem pentru finalizarea lucrării, antreprenorul general spune că schimbările climatice vor grăbi cu siguranţă lucrurile.
Recomandările noastre
