În perioada 1-10 martie, fundaţia „Iosif”, din Iaşi, a realizat un studiu comparativ Iaşi – Chişinău privind situaţia copiilor a căror părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate. În Chişinău, au răspuns chestionarelor 488 de copii, iar la Iaşi studiul a fost realizat cu ajutorul a 743 de participanţi, cu vârste între 10 şi 18 ani.
Potrivit studiului, la Iaşi mai mult mamele pleacă la muncă în străinătate, pe o perioadă între 1 şi 3 ani, în timp ce la Chişinău taţii sunt cei care pleacă la muncă în UE, pe perioade mai mari de cinci ani. În Chişinău, capii familiei sunt nevoiţi să se transforme în „euronavetişti” din cauza lipsei banilor, a locurilor de muncă prost plătite şi din dorinţa de a oferi copiilor şansa de urma studiile liceeale sau/şi universitare în altă ţară.
La Iaşi, părinţii sunt nevoiţi să plece la muncă în afară din cauza lipsei banilor şi a unui loc de muncă sau a unei locuinţe decente. Sondajul a arătat că, după plecarea unuia dintre părinţi la muncă, 41,10% din cei 743 de copii din Iaşi chestionaţi au rămas în grija altor rude, iar 26,10% din ei au rămas în grija bunicilor. În Chişinău, cei mai mulţi dintre cei 488 de „copii de căpşunari” chestionaţi au rămas în grija bunicilor după plecarea unuia sau ambilor părinţi la muncă, în timp ce 17,40% din ei au rămas în grija fraţilor sau surorilor.
Nu anunţă asistentul social
Sociologii au constatat că doar 11,7% din părinţii celor 1.231 de copiii singuri acasă chestionaţi au anunţat asistentul social. Din studiu reiese că aceşti copiii ai „euronavetiştilor” reuşesc să menţină legătura cu părinţii prin telefon, internet şi scrisori, iar 37,90% din ei au fost vizitaţi anual de părinţi.
„Nimeni nu este împotriva migraţiei pentru muncă însă trebuie prevenită separarea, trebuie să existe comunicare între părinţi şi copil pentru a preveni trauma copilului. Banii trimişi acasă sunt vehicolul prin care se menţine legătura. Am constatat că cei mai afectaţi de lipsa părinţilor sunt copii cu vârste între 10 şi 12 ani, în special fetele, cărora le lipşeşte afecţiunea parentală. În Chişinău taţii care rămân singuri cu copilul nu îşi asumă responsabilitatea creşterii acestuia, iar în Iaşi - consumă alcool şi manifestă agresivitate verbală şi fizică asupra copilului. Bunicii care rămân cu copilul, când ambii părinţi sunt plecaţi, se plâng că nu pot gestiona relaţia cu aceştia, nu îi pot ţine în frâu. Copiii se înstrăinezează faţă de părinte, în încercarea de a se adapta la noua situaţie, cea de separare, nivelul lor de agresivitate creşte iar unii devin delincvenţi. În Chişinău, pentru că au bani de la părinţii plecaţi, mulţi copii sunt tâlhăriţi sau prind şi ei gustul de a pleca din Republica Moldova pentru a face bani sau a studia în altă parte. Mulţi dintre aceşti copii rămaşi singuri acasă, în momentul în care vor deveni adulţi vor duce carenţele afective mai departe, în familiile lor, ei nu îşi pot avea o imagine concretă asupra ce însemnă să ai o familie unită. Mulţi vor deveni dependenţi de ajutorul social pentru că schimbă modelul banilor veniţi din afară de la părinţi cu şablonul banilor veniţi din ţară de la stat”, a subliniat sociologul Cătălin Luca, de la „Alternative Sociale”.
Potrivit datelor existente al nivelul ISJ Iaşi, în judeţ sunt 12.000 de copiii care au unul sau ambii părinţi plecaţi la muncă în străinătate. Din datele culese de sociologii ieşeni, cu sprijinul speciliştilor din Republica Moldova, unul din trei copii din Chişinău au unul sau ambii părinţi plecaţi în străinătate.
Recomandările noastre
