Împrumutul extern ţine cursul în frâu, iar un scenariu potrivit căruia euro ar putea ajunge la 5 lei nu mai poate fi luat în calcul.

Asigurarea este dată chiar de guvernatorul Mugur Isărescu, care a declarat azi că moneda naţională ar fi putut urca la peste 5 lei/euro dacă golul de finanţare al României nu era acoperit, însă după semnarea acordului cu FMI şi CE o astfel de variantă nu mai poate fi luată în calcul "în mod serios".

Totodată, guvernatorul a precizat că Banca Naţională nu a lăsat cursul de schimb să fie dictat de piaţă, deoarece rolul instituţiei este de a apăra leul.

Guvernatorul a atras atenţia că piaţa miza pe deprecierea cursului de schimb, iar în multe dintre rapoartele băncilor nivelurile golului de finanţare erau mai mari decât rezerva BNR.

"Nu vi se pare neîntâmplâtor că multe rapoarte au arătat că golul de finanţare e de 30-40 de miliarde de euro? Toate golurile erau mai mari decât rezerva BNR. Observaţi cât de mult s-au schimbat după ce s-a încheiat acordul. Cu alte cuvinte, ban la ban trage", a mai spus Isărescu.

Cu toate acestea, leul continuă să scadă, iar cursul de referinţă stabilit azi de Banca Naţională a României a fost de 4,1891 lei pentru un euro şi 3,0821 lei pentru un dolar, ambele valute fiind cotate în creştere.

Autorităţile au convenit, la finele lunii martie, cu reprezentanţii FMI în privinţa unui acord stand-by pe doi ani cu instituţia financiară pentru 12,95 miliarde euro şi asupra unui pachet total de finanţare externă, de la Fond, Uniunea Europeană, BM şi BERD în valoare de 19,95 miliarde euro.

“Nivelul de trai nu creşte prin legi, ci prin productivitate!”

Totodată, guvernatorul Mugur Isărescu a ţinut să transmită românilor care vor să treacă cu bine de criză „ceva răbdare şi paşi rezonabili”.

„Nivelul de trai nu creşte nici prin decrete, nici prin legi, nici prin dorinţe, ci prin productivitate. Măsurile anti-criză trebuie adaptate obiectiv pentru ciclul acesta. Suntem abia la baza ciclului, în al şaptelea ciclu calculat din anul 1920. Criza obiectivă este ca un flux sau un reflux, noi îi putem reduce doar amplitudinea. Noi, bancherii, trebuie să facem o delimitare, dacă tratăm criza emoţional vom găsi doar soluţii emoţionale. Trebuie să se facă o ajustare reală, nu mai depindem aşa mult de capitalul străin”, a precizat Mugur Isărescu.

 „Să strângem cureaua”

Mugur Isărescu a explicat totodată ce înţelege BNR prin ajustare, astfel încât România să vadă într -un final luminiţa de la capătul tunelului, semnul că am ieşit din criză.

„Ajustarea înseamnă să strângem cureaua. Criza asta este şi o oportunitate pentru România, o oportunitate de duş rece. Se ştie, cu cât ai mai mulţi bani cu atât îţi cresc cheltuielile, dar noi trebuie să ne învăţăm să punem bani deoparte. Orice ajustare este dureroasă. Este foarte greu să faci ajustare şi să creşti nivelul de trai, aproape imposibil fără o creştere economică mai mare decât deficitul bugetar”, a conchis guvernatorul BNR.