Copiii de romi din ţară pot să meargă la grădiniţe special înfiinţate începând din toamna acestui an.
Hârlău, Grajduri şi Dolheşti din judeţul Iaşi, Valea Seacă şi Dărmăneşti din Bacău, două cartiere din oraşul Buzău şi Călăraşiul vor avea, de la 13 septembrie, fiecare câte o grupă de grădiniţă bilingvă, în romani şi română.
Centrul Romilor „Amare Rromentza”, iniţiatorii proiectului „Educaţie de calitate - un pas spre egalitate”, au mers în comunităţile de ţigani din ţară ca să stabilească unde este nevoie şi există cerere pentru înfiinţarea unităţilor preşcolare. „Am făcut un sondaj printre comunităţile de romi şi am fost plăcut surprinşi să vedem că există deschidere spre aşa ceva. Într-adevăr, rezerva romilor de a-şi da copiii la gradiniţă vine şi din necunoaşterea foarte bună a limbii române de către copii. Există comunităţi tradiţionale de romi care nu au încredere în şcoală”, a explicat Delia Grigore, preşedintele Centrului Romilor. Să vorbeşti pe limba lor
Un alt impediment pe care l-au întâmpinat cei din echipa „Amare Rromentza” a fost găsirea personalului didactic şi a mediatorilor. „Deoarece o condiţie obligatorie este ca persoana respectivă să cunoască limba romani, găseşti greu personal. În plus, criteriile profesionale cerute pentru o educatoare sunt foarte înalte. Am găsit, de exemplu, învăţători care ştiau romani şi voiau să lucreze în grădiniţe, dar pentru că nu au calificare de educatori sunt plătiţi mai prost. Ca mediator trebuie cineva care să facă parte din comunitatea respectivă pentru că îi înţelege cel mai bine pe oamenii de acolo, chiar dacă are doar şase clase”, a completat Mihai Neacşu, directorul Centrului.
În ţară funcţionează deja două grădiniţe bilingve în Săruleşti, Călăraşi, şi Ciurea, Iaşi, prima înfiinţată în 2004 şi a doua în 2007. „La Iaşi avem o educatoare româncă, dar care ştie limba romani. În Săruleşti am fost surprins să văd că oamenii îşi doreau, bulibaşa de acolo ne-a susţinut, iar primarul a fost şi el receptiv”, a spus Mihai Neacşu, care recunoaşte că la început, în 2005, nu credea în acest proiect.
Ideea i-a aparţinut Deliei Grigore care a vizitat câteva şcoli din SUA. „Există un tip de învăţământ bilingv aşa-zis de tranziţie care să-şi propună învăţarea limbii române prin romani, iar al doilea tip, cel care este aplicat la noi, este de a învăţa limba maternă în paralel cu româna şi de a cultiva tradiţiile romani”, a explicat Delia Grigore.
Curriculumul grădiniţelor este aprobat de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării şi este adaptat după cele din grădiniţele cu predare în limba română. Proiectul este susţinut cu bani de la Fondul Social European.
„Într-adevăr, rezerva romilor de a-şi da copiii la gradiniţă vine şi din necunoaşterea foarte bună a limbii române de către copii. Există comunităţi tradiţionale de romi care nu au încredere în şcoală” – Delia Grigore, preşedintele Centrului Romilor „Amare Rromentza”
Recomandările noastre
