Pentru a evita depresia, mâncaţi sănătos, dormiţi bine şi gândiţi pozitiv.

Nesiguranţa locului de muncă, dublarea volumului de lucru, nevoia de a renunţa la concediu din lipsa banilor sunt doar câteva dintre frustrările care îi pot predispune pe oameni la stres.

Specialiştii britanici estimează că, pe fondul recesiunii economice, un sfert din populaţie va fi afectată de tulburările de stres. Pentru a face faţă acestei situaţii, englezii au ales să investească mai mult în programele de prevenţie. În România nu există astfel de încercări, dar medicii de familie ar putea acorda o mână de ajutor celor predispuşi la stres.

• Faţă de bărbaţi, femeile sunt de două ori mai înclinate spre anxietate şi depresie. Bărbaţii, în schimb, se confruntă cu abuzul de alcool şi cu tentativele de suicid.

Vârstnicii şi tinerii, cei mai afectaţi de depresie

Depresia se manifestă prin insomnii, oboseală fizică şi intelectuală, apatie, lipsa poftei de mâncare, pierdere în greutate, tulburări somatice, fără o cauză anume. „Sunt pacienţi care vin şi se plâng că au ulcer, că îi doare stomacul, că au palpitaţii. De multe ori, investigaţiile medicale arată că nu există astfel de probleme, ci că pacientul este afectat de depresie”, spune medicul de familie Alina Constantin, de la Policlinica nr. 34 din Drumul Taberei.

Medicul a observat că au început să vină mai des la cabinet cu astfel de probleme vârstnicii şi tinerii. „Vârstnicii sunt sensibili şi uşor impresionabili de ştirile de la televizor, tinerii se plâng de programul prelungit de la serviciu, de ritmul alert de viaţă, de mesele pe care le iau pe sărite, de insomnii”, precizează medicul Alina Constantin. Nu staţi la televizor şi nu vă culcaţi după miezul nopţii

Medicii de familie spun că tot ce pot face pentru pacienţi, într-o primă fază, este să îi sfătuiască „să o lase mai uşor”, să nu renunţe la timpul liber, să aibă grijă de dietă, să fumeze mai puţin, să consume cafea în cantitaţi mai mici, să ia pauze de câte zece minute, după o oră de stat la calculator. „Dacă aceste sfaturi nu îşi fac efectul, iar pacienţii revin cu probleme, încerc să îi trimit la psihoterapeut. De mul te ori însă, oamenii acceptă mai uşor că au o suferinţă fizică decât una psihică”, mai spune medicul Alina Constatin. Alte sfaturi pe care medicii de familie le pot da pacienţilor sunt cele care ţin de igiena somnului. „Îi sfătuiesc să reducă programul la televizor, să se culce până la miezul nopţii, să doarmă minimum opt ore pe noapte, să nu consume alcool înainte de culcare”, adaugă medicul Alina Constantin. Priviţi o situaţie din mai multe unghiuri Psihiatrii sunt de părere că ar fi utile traininguri prin care Minsiterul Sănătăţii să îi înveţe pe medicii de familie noţiuni de terapie cognitiv comportamentală. „I-ar putea învăţa pe pacienţi cum să îşi modifice starea de spirit, schimbând gân durile. Spre exemplu, poţi învăţa o persoană să nu se mai gândească că va fi dată a fară, ci că angajatorul are nevoie de ea, datorită experienţei sale”, exemplifică psihiatrul Eugen Hriscu, de la clinica PsyMotion, din Bucureşti.

Specialistul spune că este important ca oamenii să în veţe să privească o situaţie din mai multe unghiuri şi să încerce să îşi pună în practică abilităţile de negociatori. „Dacă, spre exemplu, o persoană e ameninţată cu creşterea volumului de muncă, este bine să stabileacă exact cu şeful ce sarcini va avea în plus şi cât va dura situaţia, astfel încât să nu existe riscul ca ea să se permanentizeze”, adaugă psihiatrul.

DIAGNOSTIC

Somnolenţa excesivă, semn al depresiei

Organizaţia Mondială a Sănătăţii a decis că prezenţa pe o perioadă de cel puţin 15 zile a cinci din următoarele nouă simptome indică instalarea acestei boli:

• Senzaţie de tristeţe
• Plânsul se instalează cu uşurinţă
• Se pierde interesul pentru muncă
• Se modifică apetitul
• Creşte sau scade greutatea corporală
• Apare insomnia sau somnolenţa excesivă
• Senzaţie de oboseală
• Senzaţie de inutilitate sau vinovăţie
• Gânduri despre moarte sau sinucidere