Prestaţia preşedintelui american Barack Obama la Summitul NATO de la Strasbourg şi Kehl a salvat reuniunea aniversară a Alianţei, a cărei primă zi a fost marcată de opoziţia Turciei faţă de numirea premierului danez în funcţia de secretar general.

Poziţia aparent intransigentă a Ankarei i-a determinat pe liderii Alianţei să facă un adevărat tur de forţă pentru a ajunge la un consens, scrie „Der Spiegel”.

Până vineri seara, când Turcia îşi reiterase avertismentul că va respinge prin veto nominalizarea lui Anders Fogh Rasmussen, devenise clar că summitul organizat pentru celebrarea a 60 de ani de la înfiinţarea blocului militar risca să se îndrepte spre un fiasco.

Barack Obama, cancelarul german Angela Merkel şi Rasmussen însuşi au discutat vineri cu preşedintele turc Abdullah Gül, însă fără nicio şansă de a obţine o concesie. Pentru Merkel şi preşedintele francez Nicolas Sarkozy, gazdele reuniunii, un eşec ar fi fost un dezastru de imagine.

Impulsul decisiv a venit din partea liderului de la Casa Albă, care i-a contactat telefonic pe Gül şi pe premierul turc Recep Erdogan şi i-a convins să renunţe la opoziţia faţă de numirea lui Rasmussen. Potrivit presei turce, Ankara a obţinut asigurări privind interzicerea difuzării din Danemarca a programelor postului kurd Roj TV.

Proaspăt desemnat succesor al lui Jaap de Hoops Scheffer la şefia NATO, premierul danez şi-a prezentat ieri demisia din fruntea guvernului de la Copenhaga.

SUA sprijină candidatura Turciei la UE

Aflat la Praga, unde a participat la summitul SUA-UE, Barack Obama a declarat ieri că Washingtonul susţine eforturile de aderare a Turciei la blocul comunitar. Aderarea Turciei „ar constitui un semnal important” şi un mijloc de „ancorare fermă” a acestei ţări musulmane în spaţiul european, a declarat Obama. Franţa a anunţat însă, prin preşedintele Sarkozy, că se va opune în continuare integrării Turciei în structurile europene.

Băsescu: România nu exclude suplimentări în Afganistan

După ce şi-a dublat în ultimul an numărul de militari în Afganistan, de la 500 la 1.000, România s-a angajat la summitul NATO de săptămâna trecută la o nouă suplimentare pentru instruirea armatei şi a poliţiei locale, asistenţă medicală şi înfiinţarea instituţiilor afgane.

În intervenţia din Consiliul Nord-Atlanitc de sâmbătă, preşedintele Traian Băsescu a susţinut că suplimentarea de forţe în Afganistan e „un risc pe care oricare om politic” trebuie să şi-l asume „pentru că există un risc şi mai mare decât acesta”.

„Acest risc şi mai mare este decredibilizarea Alianţei în cazul în care NATO nu va fi capabil să câştige războiul din Afganistan. O simplă abordare militară nu este suficientă. Şi aici noi ne angajăm să continuăm să ne mărim capacităţile din Afganistan în zona construcţiei instituţionale, în zona pregătirii armatei afgane, în zona construcţiei instituţiilor, în zona asistenţei medicale”, a spus pre şedintele.