Doctorii s-au împărţit în două tabere: unii vor chirurgie robotică, alţii spun că bugetul Sănătăţii nu este pregătit să suporte astfel de operaţii.

Medicii de la Institutul Fundeni şi cei de la Spitalul de Urgenţă Floreasca vor să continue programul de chirurgie robotică, iniţiat anul trecut şi au cerut de la Minsiterul Sănătăţii finanţare în valoare de 1,5 milioane de euro.

Banii ar urma să fie folosiţi pentru operaţii făcute pa cienţilor cu cancere în stadii incipiente (cancer de col, cancer de prostată) ori celor cu afecţiuni ale splinei, bilei, pancreasului, ficatului. Iniţiativa este însă contestată de medici din alte domenii, care susţin că, anul trecut, s-au transferat bani de la programul de transplant renal către chirurgia robotică, o tehnică revoluţionară, dar care implică costuri uriaşe pentru bugetul sănătăţii.

O intervenţie ajunge la 10.000 de euro

Din ianuarie 2008, de când s-au efectuat primele operaţii robotice şi până anul acesta, în martie, in România au fost realizate 230 de intervenţii chirurgicale, cu ajutorul platformei robotice „Da Vinci”. O intervenţie costă în jur de 10.000 de euro, dar, faţă de chirurgia clasică, rezultatele sunt mult mai bune.

„Este o chirurgie foarte precisă, detaliile sunt vizualizate extrem de bine, mâna chirurgului nu tremură, fiind înlocuită de braţele robotului, iar rata de supravieţuire a pacienţilor operaţi prin această tehnică este mult mai mare”, a susţinut medicul Irinel Popescu, implicat în programul de chirurgie robotică.

Pe de altă parte, Ionel Sinescu, şeful clinicii de Transplant Renal de la Fundeni, susţine că bugetul alocat de Ministerul Sănătăţii nu poate susţine astfel de intervenţii moderne şi că ele au fost făcute în detrimentul altor pacienţi.

Bolnavii cu transplant renal au fost dezavantajaţi

„Banii de la transplant renal au fost deturnaţi către chirurgia robotică. Totuşi, este nedrept să scoţi o splină robotic, cu 15.000 de euro, când poţi să o faci cu 500 de euro, iar cu fondurile rămase să ajuţi pacienţii care au nevoie de un transplant renal”, s-a revoltat medicul Ionel Sinescu.

Anul trecut, în loc de 125 de transplanturi renale, cât erau prevăzute iniţial, s-au realizat doar 114.

„În plus, şi pacienţii care au fost transplantaţi nu au putut beneficia de medicamente adiacente celor standard”, a adăugat Ionel Sinescu.

Directorul Agenţiei Naţionale de Transplant (ANT), medicul Victor Zota, susţine însă că vina lipsei fondurilor pentru transplant renal aparţine managerului Institutului Fundeni, care nu a trimis la timp o serie de facturi şi nu a putut justifica numărul de transplanturi renale efectuate.

„Pentru că a trimis cu întârziere facturile, banii au ajuns la programul de diabet, nicidecum la chirurgia robotică”, susţine şeful ANT.