PLOIEŞTI. Soţia vicepreşeditelui CJ Prahova a dat în judecată Consiliul Local Măneciu pentru că nu i-a dat gratis teren de casă.
Rodica Dragomir, soţia vicepreşedintelui Consiliului Judeţean (CJ) Prahova, Auraş Dragomir, a dat în judecată Con siliul Local Măneciu pentru că nu i-a atribuit un teren în baza Legii 15 din 2003, privind sprijinul acordat tinerilor pentru construcţia unei locuinţe. Tribunalul Prahova a obligat consiliul local să reanalizeze cererea Rodicăi Dragomir, deşi, potrivit declaraţiei de avere a soţului său, familia Dragomir este moştenitoarea unei case şi a unui teren de 300 de metri pătraţi în comuna Măneciu.
„Locuim cu chirie în Ploieşti”
În martie 2007, Rodica Dragomir a depus o cerere la Consiliul Local Măneciu, în care a solicitat „atribuirea în folosinţă gratuită a unui teren în suprafaţă de 300 metri pătraţi din domeniul privat al comunei pentru construirea unei locuinţe, conform legii privind sprijinul acordat tinerilor”. În perioada respectivă, soţul ei, Auraş Dragomir, era chiar consilier local în comună, dar, potrivit procesului-verbal al şedinţei respective, acesta s-a abţinut de la vot.
„Majoritatea consilierilor, printre care şi eu, am votat împotrivă pentru că doamna Dragomir nu întrunea atunci condiţiile legii”, a declarat Vasile Cordoş, consilier local PNL.
După ce i-a fost respinsă cererea, Rodica Dragomir a dat în judecată autorităţile locale, iar instanţa i-a dat câştig de cauză. „Instanţa ne-a obligat să reanalizăm cererea, lucru care se va întâmpla cel mai probabil în şedinţa de vineri a consiliului local”, spune Ştefan Lupu, primarul comunei Măneciu.
„Prin sentinţa pronunţată în acel dosar, instanţa de fond a stabilit obligaţia pârâtului de a soluţiona acea cerere, în sensul admiterii sau al res pingerii, nu şi soluţia propriu-zisă”, sus ţine judecătorul Alina Anton, vicepre şedintele Tribunalului Prahova.
Potrivit declaraţiei de avere a vicepreşedintelui Prahova, familia Dragomir este moştenitoarea unei case şi a unui teren de 300 metri pătraţi. „Noi locuim cu chirie în Ploieşti pentru că nu am apucat să deschidem succesiunea pentru moştenire. Atât timp cât avem o hotărâre definitivă şi irevocabilă în care instanţa a dat dreptate soţiei mele, aceasta este îndreptăţită să ceară un teren de casă, conform legii”, a declarat AuraşDragomir, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Prahova.
MARAMUREŞ
Cele mai multe parcele au fost date turiştilor
Localnicii din comuna maramureşană Ocna Şugatag acuză administraţia locală că a împărţit altor persoane parcelele destinate tinerilor băşnaşi. Comuna, situată la poalele munţilor Gutîi şi chiar sub Creasta Cocoşului, fostăgură de vulcan, are statut de staţiune balneoclimaterică. Astfel, preţul arului de teren, adică 100 de metri pătraţi, e destul de ridicat şi pornea, anul trecut, de la 2000 - 2500 de euro.
Aleşii locali sunt acuzaţi că au derulat, afaceri cu terenuri, între 2004-2008. Miza constă din cele 196 de parcele de teren, date în conformitate cu Legea 15/2003, din care doar 67 au ajuns în posesia localnicilor. Restul au fost date unor persoane din judeţele învecinate. Parcelele sunt amplaste la ieşirea din comună, pe locul aşa zisului aeroport, unde aterizau avioanele care pulverizau îngrăşăminte.
„Eu am făcut plângeri, la poliţie, parchet, primărie. Sunt şi băieţi din casa de copii ce au cerut teren şi n-au primit... Plus că n-au dat parcele de 3 ari la toţi, sunt şi de 7-10 ari. O funcţionară din Primărie şi-o luat 4 parcele!”, spune localnicul Gheorghe Bălin. „Există în lucru un dosar privind cele semnalate la Ocna Şugatag, e în cercetare la Biroul de Investigare a Fraudelor Sighetu Mar maţiei”, a confirmat Voichiţa Acriş, purtător de cuvânt al IPJ Judeţului Maramureş.
„Eu nu consider că e o ilegalitate”
„S-au dat mai puţine parcele localnicilor decât celor din afară. Am cerut o inventariere, mai ales că unii au început să vândă. Alţii, prin concesiune, au primit hectare şi n-au făcut nimic, decât o fundaţie. Dar peste toate, ideea e că avem alte 93 de cereri, din 2008 încoace, de la localnici, neonorate”, a declarat Vasile Sas, primarul actual al comunei.
„Sunt 207 parcele, din care 43 de 1000 de metri pătraţi, concesionate, restul sunt date pe legea 15/2003. Noi am făcut un PUZ, am depus la prefectură, care n-a găsit nici o neregulă, a aprobat planul! Localnicul cu patru parcele le are luate pe doi copii şi pe doi nepoţi. Eu nu consider că e o ilegalitate”, explică Mihai Ivaszuk, primarul în mandatul căruia s-au dat terenurile.
„PUZ-ul înaintat nu prevedea atribuirea terenurilor, ci amplasamentul, încadrarea, nu persoanele din lista domnului primar”, a replicat subprefectul Dorin Buda.