Într-o conferinţă de presă organizată ieri la Centrul Naţional al Cinematografiei (CNC), directorul instituţiei, Eugen Şerbănescu, şi scriitorul Radu F. Alexandru au încercat o replică la dezvăluirile lui Cristian Mungiu despre neregulile din interiorul concursului CNC.
Membru în juriul de ficţiune, la ultima sesiune, alături de Mungiu, Doru Mitran, Alexa Visarion şi Dan Nuţu, Radu F. Alexandru a declarat că s-a simţit vizat de observaţiile „pline de generalităţi şi ambiguităţi” din scrisoarea deschisă pe care cineastul i-a trimis-o luni ministrului culturii şi cultelor, Theodor Paleologu. „Îl întreb direct pe domnul Mungiu, dacă Radu F. Alexandru este un om şantajabil, care a fost eventual cumpărat?”, s-a adresat acesta regizorului, aflat în sală.
Deputatul-scriitor, membru în Comisia de Cultură de la Senat, a anunţat că, împreună cu Sergiu Nicolaescu (preşedintele comisiei) şi alţi cineaşti din vechea şi noua generaţie, a lansat deja o nouă iniţiativă legislativă privind modificarea Legii cinematografiei. „Vrem scoaterea CNC-ului de sub autoritatea Ministerului Culturii, unde greşit a fost pus, şi aducerea lui în sarcina primului-ministru, şi desecretizarea scenariilor”, a precizat Alexandru.
Scenaristul n-a putut răspunde însă întrebării legate de nota mare (9) pe care a dat-o unui proiect, „Se caută o mamă”, care se anunţă la fel de dezastruos ca precedentele lui Adrian Popovici („Un acoperiş deasupra capului” sau „Vlad Nemuritorul”), şi a părăsit sala.
Prezent şi el la conferinţă, Alexa Visarion a recunoscut că secretizarea scenariilor este o iluzie, „pentru că toată lumea ştie ale cui sunt”. „Mungiu n-a vrut să irite piaţa, ci să ajute filmul românesc. Nu mai merge aşa!”, a decretat Visarion, anunţând că nu se va mai înscrie niciodată într-o comisie de selecţie. „Am vrut să văd cum e şi am văzut”.
„Mungiu se consideră centrul universului”
Pe principiul „atacă şi fugi”, Eugen Şerbănescu a oferit propria scrisoare deschisă presei, dar a ieşit din sală refuzând să răspundă întrebărilor. Lipsit de argumente la punctele care îl încriminează în scrisoarea lui Mungiu, directorul CNC şi-a construit documentul pe afirmaţii de tipul: „după câştigarea premiului de la Cannes, dl. Mungiu se consideră centrul universului cinematografic românesc şi tot ce nu îi mai place sau nu îi mai serveşte etichetează drept «greşit»”.
Totodată, el insinuează că regizorul „exprimă în mod firesc în judecăţile sale interesele artistice şi financiare atât ale sale cât şi ale grupului din care face parte” şi că „veştejeşte în toate felurile” proiectul lui Dinu Tănase, „Portrete în pădure” - calificat pe lista finală prin încălcarea regulamentului - pentru că Tănase notase anterior „432” cu nota 6,40.
La sugestia lui Mungiu, aceea că CNC-ul ar trebui să aibă o strategie în problema sălilor de cinema, a pirateriei şi a distribuţiei, Şerbănescu dă o replică memorabilă: „Dl. Mungiu, orbit de o sfântă mânie, pune în cârca instituţiei noastre şi problema sălilor de cinema, şi problema distribuţiei filmelor, şi piratería, şi altele, confundând probabil CNC cu Armata Salvării, Mama răniţilor sau Crucea Roşie!” La conferinţă au participat şi regizorii Radu Muntean, Hanno Hoefer şi Tudor Giurgiu, criticii de film Andrei Gorzo, Magda Mihăilescu şi Valerian Sava.
Recomandările noastre
