Perioada de soldări şi lichidarea stocului după un faliment au fost promovate prin reclame în ziarele româneşti încă din secolul al XIX-lea.

Publicitatea de acum mai bine de 120 de ani folosea aceleaşi metode persuasive, ca în zilele noastre, pentru a determina consumatorii să cumpere produsele sau serviciile promovate. Primele tipuri de reclame apărute în ziarele româneşti semănau cu nişte anunţuri publicate pe aproape un sfert de pagină. Ulterior, designul lor a fost îmbunătăţit, şi au apărut siglele şi logourile.

Marinela Barta, muzeograf în cadrul Muzeului „Casa Mureşenilor” din Braşov, a reuşit să parcurgă toate paginile „Gazetei de Transilvania”, deţinută de familia Mureşianu, în care erau publicate machetele publicitare ale vremii. „Scăzămintele”, soldurile din 1900 Marinela Barta a scos la iveală peste 400 de reclame, însă doar jumătate pot fi prezentate publicului, din cauza spaţiului redus din muzeu. Multe dintre ele conţin, încă de pe atunci, tehnici de marketing atrăgătoare: ofertele promoţionale. „Aveau şi ei sezon de reduceri ale mărfurilor”, spune Marinela Barta şi o dovedeşte cu o reclamă apărută într-o ediţie din anul 1913 la ghete şi mocasini: „Vânzare de sezon pentru a se face loc în prăvălie, şi se oferă rara ocazie de 30% până la 40% scăzământ”.

Aceste documente sunt dovada că, şi atunci, aceleaşi nevoi erau acoperite de aceleaşi „branduri”. „Noi trebuie să acceptăm că nevoile sunt aceleaşi, sunt nevoile de bază, care pornesc de la alimentaţie, nevoile de securitate, urcând în finalul piramidei lui Maslow spre nevoile culturale, care, ca şi astăzi, şi atunci erau pe ultima poziţie”, spune directorul Muzeului „Casa Mureşenilor”, Valer Rus. „Am găsit, prin arhive, reclamă la Caşcavalul de Penteleu, un brand care există şi acum pe piaţă. Se pare că şi-atunci, şi-acum românii aveau aceleaşi gusturi”, spune Valer Rus, doctor în istorie şi muzeologie.

Chilipiruri, din cauza „falitei”

Prin „Gazetă” au apărut şi anunţuri mai puţin optimiste, respectiv lichidare de stoc din cauza falimentului. „Mărfurile de argintu Britania, primite de la o massa sucursala a unei mari Fabrice de Argintu Britania, devenită falită, se dau cu orice preţu”. Practic se făcea doar o reducere de preţ cu vreo 70%. Anunţul nu uita să scoată în evidenţă calităţile veselei de argint. „Tote 50 obiecte sunt fabricate din celu mai finu şi celu mai solidu argintu Britania, care este uniculu metalu ce esistă pe lume, care în veci rămâne albu şi nu se mai poate deosebi de argintu adevărat”.

PATRONI

Primul ziar românesc în Ardeal

Cele mai incitante „printuri” publicitare din perioada 1838-1938, ce acoperă primii 100 de ani de existenţă ai „Gazetei de Transilvania”, vor putea fi văzute într-o expoziţie, la sfârşitul acestei luni, în Muzeul „Casa Mureşenilor”.

Gazeta a aparţinut familiei Mureşanu între 1850 şi 1911, dar a fost de fapt primul ziar politic şi informativ al românilor din Transilvania, întemeiat de George Bariţiu, la Braşov, pe 12 martie 1838. Aurel Mureşianu, fiul primului proprietar, Iacob Mureşianu, este considerat de Valer Rus, doctor în istorie şi muzeologie, primul ziarist profesionist din Transilvania.

Aurel Mureşianu, doctor al Facultăţii de Drept din Viena, a renunţat la o carieră juridică în capitala imperiului şi a preluat, în 1878, conducerea ziarului. Aurel a primit autorizaţia de publicist cu numărul 1 din partea autorităţilor austro-ungare în timpul domniei lui Frantz Josef. După moartea lui Aurel Mureşianu, în 1909, afacerea a fost preluată de soţia acestuia, Elena, care a devenit astfel prima femeie-manager din spaţiul jurnalistic românesc.