Salamul Carpaţi, cârnaţii olteneşti, toba sau micii sunt produsele tradiţionale, fabricate azi în România, alături de specialităţi internaţionale.

Astfel, pastrama de porc, slănina afumată sau caltaboşul de casă se găsesc pe rafturile magazinelor lângă specialităţi, ale aceluiaşi producător, precum cârnaţii nemţeşti bratwurst, knaker, hamburgeri, parizer aufschnitt sau cordon bleu.

În urmă cu 18 ani, în 1991, investitorul elveţian Angst ajungea şi în România, deschizând la Buftea fabrica de mezeluri unde lucrează azi peste 250 de salariaţi. De asemenea, la nivelul întregului grup lucrează azi aproximativ 1.000 români.

La venirea în ţara noastră, Urs Angst aducea pe piaţa românească reţetele şi experienţa tatălui său, vechi de 50 de ani, şi o tehnologie nouă după care aveau să se fabrice atât produse elveţiene, cât şi româneşti.

De la o măcelărie, la zeci de fabrici

Istoria investitorului începe în 1942, când în timpul celui de-al doilea Război Mondial, Heiri Angst începe să lucreze ca măcelar independent în Elveţia. În 1946, Heiri şi Madi Angst deschid în Lehenstrasse, la Zurich, o măcelarie. Doi ani mai târziu, măcelăria avea să fie mutată în Rosengartenstrasse.

În 1950, au loc primele livrări engross în hoteluri şi restaurante din Zurich. Conceptul unor astfel de livrări a fost preluat şi în România. În prezent, produsele Angst sunt consumate de clienţii unor renumite restaurante şi hoteluri din ţara noastră.

Aceeaşi istorie a investitorului elveţian mai arată că, în 1970, Heiri Angst Jr. şi Urs Angst preiau conducerea, ca reprezentanţi ai celei de-a doua generaţii.

Fabrică în Brazilia

Anul 1978 este anul în care Angst deschide fabrici şi în afara graniţelor Elveţiei, înfiinţând o mică fabrică tocmai în Brazilia, iar în 1991 se Angst începe să producă şi în România, cu zece angajaţi. După modelul elveţian, în 1993, se deschide şi primul magazin Angst, în Bucureşti, ajungând azi la un număr de 23.

În 1998, compania achiziţionează pachetul majoritar de acţiuni al fabricii de produse crud-uscate, Salsi Sinaia, iar şapte ani mai târziu, este inaugurat al 10-le magazin din reţeaua Angst.

În 2006 a fost preluat un pachet de acţiuni şi managementul fabricii de produse fierte-afumate Discovery Cluj.

Trei fabrici sub un singur brand

În prezent, grupul este format din trei fabrici, cea de la Buftea, Sinaia şi Cluj, dintr-o reţea proprie de distribuţie şi 23 de magazine. Acţiunile grupului Angst sunt deţinute în proporţie de 20% de omul de afaceri Sorin Minea, şi 80% de investitorul elveţian, Urs Angst.

Cei aproximativ 1.000 de salariaţi au generat anul trecut venituri de peste 61 de milioane de euro, cu o producţie medie de 30 de tone pe zi. Aceasta a fost cifra la care s-a ridicat în 2008, volumul vânzărilor Angst pentru produsele fabricate şi vândute în România.

Despre consumul de produse româneşti cu Sorin Minea

Preşedintele Federaţiei Patronale Române din Industria Alimentară şi acţionar al companiei Angst, Sorin Minea, declara pentru evz.ro că produsele româneşti sunt concurate de cele din Comunitatea Europeană, care au un preţ mai scăzut. Ca o soluţie pentru scăderea preţurilor, producătorii propun micşorarea taxei pe valoarea adăugată, pentru toate produsele alimentare.

"Avem cea mai mare taxă pe valoarea adăugată din Comunitatea Europeană, unde media TVA este de 5%. De exemplu, Marea Britanie are TVA zero", explică preşedintele Romalimenta.

O altă măsură pentru creşterea consumului de produse româneşti, în opinia lui Minea, este îmbunătăţirea calităţii acestora.

Etichetă unică şi reţete tradiţionale

În acest sens, Sorin Minea propune identificarea acestora printr-un semn distinct sau o etichetă unică pentru toate produsele româneşti. De asemenea, popularizarea bunurilor fabricate în ţara noastră trebuie făcută punându-se accentul pe reţetele tradiţionale după care sunt fabricate aceste produse.

Minea a mai subliniat că o etichetă distinctă ar ajuta la distrugerea pieţei negre. "Principalul adversar al produsului românesc este produsul românesc. Piaţa evazionistă este egală cu piaţa albă. O etichetă reală ar putea distruge piaţa neagră şi ar facilita controlul", explică preşedintele Romalimenta.

CITIŢI ŞI:

Vinul şampanizat la Castel

Vinul românesc face înconjurul lumii | VIDEO

Vinul românesc, o industrie de 500 de milioane de euro

Conserva care a făcut războiul

Producătorii vor simbol unic pentru produsele româneşti

CAMPANIE EVZ: Fabricat în România, de la ingrediente la acţionari