Mircea Marian: „Sună cinic, dar mă întreb dacă bucureştenii nu şi-ar face un serviciu trimiţându-l pe Oprescu să doarmă la Palatul Cotroceni”.
Ar fi incorect să spunem că primarul Sorin Oprescu nu face nimic. Le-a dat bucureştenilor cel mai mare tort din lume şi cel mai mare cârnat, afumat. A dirijat contracte de circa un milion de euro către firme cu rădăcini în PSD. Fără licitaţie. A gripat mecanismul retrocedării caselor naţionalizate, precum şi toate proiectele de infrastructură gândite de predecesorii săi. Acum, omul se face că lucrează la planul autostrăzii pe piloni, în 14 module, la cel al fântânii muzicale din Parcul Herăstrău (circa opt milioane de euro), precum şi la „marea curăţenie de Paşte”, când tot oraşul va fi spălat cu detergent. Dar cel mai mare efort îl depune Sorin Oprescu atunci când este vorba de imaginea sa: periodic, trustul lui Dan Voiculescu găzduieşte nesfârşite interviuri cu primarul general, în care acesta spune că, pe moment!, nu vrea să candideze la funcţia de preşedinte al României.
Tactica lui Oprescu este simplă şi greu de combătut: în Bucureşti nu face mai nimic, pentru că numai cine munceşte greşeşte - a dovedit-o Adriean Videanu -, şi îl ţine în şah pe Traian Băsescu, refuzând să-şi anunţe public intenţia sa de a intra în competiţia electorală. Dacă Băsescu încearcă să se bată cu el, primarul începe să ţipe că se pun piedici proiectelor sale de modernizare a capitalei. Care proiecte? Nu contează, pentru că Oprescu are grijă să nu audă astfel de întrebări. Urmăriţi scriptul ultimei emisiuni, la Antena 3: Gâdea şi Stan ţin discursuri în care îl imploră să-l dea jos pe Băsescu, iar Oprescu răspunde cu obişnuitele sale cilimituri, în care, de fapt, nu spune nimic. „S-au luat de cârnatul dumneavoastră?”, întreabă Gâdea, sincer indignat, fără să realizeze ridicolul situaţiei. Iar primarul răspunde la obiect: „Să n-aibă curajul să ridice ochii din pământ, să fie slugă la ei. La ei, la care? La ăştia care vorbesc degeaba. E pe principiul şi tineri şi bătrâni, şi jurnalişti şi politicieni, plini de otravă, pe principiul şade moşu-n cur la foc şi ce vede, spune tot”. Şi tot aşa o vom ţine până-n iarnă, cu glume de cartier, din ce în ce mai vulgare, cu proiecte megalomanice niciodată puse în practică şi fără ca în Bucureşti să se mişte măcar o piatră.
Norocul primarului general este că, datorită crizei, oamenii îşi ţin maşinile acasă, circulă cu RATB-ul, iar ambuteiajele în trafic sunt din ce în ce mai rare. Dar cred că exact acesta ar fi momentul pentru a da drumul la lucrări de care este atât de mare nevoie, cum ar fi, de exemplu, pasajul de la Răzoare, care ar descongestiona ieşirea din Drumul Taberei. Lucrările ar crea probleme mai puţine în trafic, iar forţa de muncă disponibilizată din construcţiile de imobile ar putea fi absorbită în infrastructură. Dar Oprescu nu va profita de această oportunitate, şi asta nu neapărat pentru că se conservă pentru prezidenţiale, ci pentru că este pur şi simplu un leneş, căruia nu-i pasă de nimic altceva decât de confortul său personal. Poate sună cam cinic, dar mă întreb dacă bucureştenii nu şi-ar face un serviciu trimiţându-l să doarmă la Palatul Cotroceni.
Recomandările noastre
