Majoritatea războaielor care au avut loc în a doua jumătate a secolului trecut s-au desfăşurat în locuri considerate drept adăpostul a celor mai diverse, dar şi mai ameninţate forme de viaţă de pe Pământ.
Un bun exemplu în acest sens este Războiul din Vietnam în care, prin folosirea unei arme chimice ( the Defoliant Agent Orange-un erbicid puternic folosit de armata americană în timpul războiului din Vietnam) a fost distrusă perdeaua forestieră a ţării. În acelaşi timp, o parte a populaţiei, dintre care cei mau mulţi copii, au avut de suferit de pe urma acestui agent defoliant.
Acelaşi lucru s-a întâmplat şi cu rezervele de cherestea ale Cambogiei sau ale Republicii Democrate Congo, se arată într-un studiu publicat vineri în revista ”Conservation Biology”.
Mai mult de 80% dintre cele mai mari conflicte armate din lume, petrecute între anii 1950-2000 au avut loc în regiuni cu o mare biodiversitate, care conţin mai mult de jumătate din totalitatea speciilor de plante si cel puţin 42% dintre vertebratele în pericol de dispariţie.
Acelaşi studiu arată că în 23 dintre cele 34 de puncte fierbinţi ale lumii s-au confruntat cu războaie în ultimele decenii.
Aceste zone unde formele de viaţă sunt în pericol se află în ţări sărace cu o densitate mare a populaţiei care, chiar şi în condiţii normale, ar pune în pericol mediul înconjurător, a declarat Russell Mittermeier, autorul studiului, într-un interviu telefonic acordat Reuters.
”Avem de-a face cu zone foarte fragile de care depinde atât viaţa oamenilor, cât şi existenţa altor forme de viaţă, iar orice perturbare a lor, fie din punct de vedere politic, fie din motive sociale, generează o stare de tensiune în rândul populaţiilor. Astfel iau naştere cele mai multe dintre conflictele violente”, spune Mittermier.
Refugiaţii de război devin vânători
Problema conservării biodiversităţii zonelor de conflict este accentuată şi de grupurile de refugiaţi care, rămaşi fără case şi fără mijloace de subzistenţă, sunt nevoiţi să vâneze sau să taie suprafeţe mari de păduri pentru a-şi construi noi adăpoturi sau chiar pentru a reface oraşe întregi.
Mittermier, preşedinte al organizaţiei ecologiste ”Conservation International” a subliniat că Madagascarul este exemplul cel mai recent în acest sens. Aici conflictele pun în mare pericol mediul înconjurător.
”Trebuie să fim gata să răspundem şi să perseverăm în lupta noastră, mai ales în aceste vremuri de tulburări politice. Când te afli în mijlocul unei zone de conflict prioritar este să rămâi în viaţă. Astfel, este foarte greu să-i determini pe oameni să ia decizia de a nu pleca din localităţile lor aflate sub ameninţarea războiului”, a spus Michael Hoffmann, biolog în cadrul organizaţiei ”Conservation International”.
Studiul nu a oferit date clare cu privire la ce anume a generat corelaţia dintre războaie şi regiunile a căror biodiversitate se află în pericol. Prin urmare, în vederea stabilirii unor cauze clare, cercetătorii impun ca necesară o colaborare între organizaţiile ecologiste, comunitatea internaţională şi armată, în vederea dezvoltării programelor umanitare şi de reconstrucţie a zonelor de conflict.
Recomandările noastre
