Acordul cu compania americană ar putea fi desfăcut dacă negocierile pentru modificarea acestuia eşuează.
Rezilierea contractului cu Bechtel, în urma căruia statul ar trebui să plătească bani buni către americani, prinde contur. Ministrul transporturilor, Radu Berceanu, a declarat ieri că este gata să rezilieze contractul şi să-şi piardă fotoliul de ministru, dacă negocierile cu americanii de la Bechtel, pentru modificarea unor termeni ai contractului, eşuează.
„Dacă nu vom semna protocolul cu Bechtel, nu vom mai face nimic cu ei. Mergem la reziliere, vom pierde procesul, după cum ne spun toţi juriştii, vom avea întârzieri de doi ani, eu voi fi dat afară din guvern. Dacă era Ceauşescu, îi spânzura pe toţi“, a afirmat Berceanu.
Oficialul s-a arătat iritat de vânturarea prin presă de către politicieni a banilor destinaţi americanilor:
„Bechtel venea cu ziarul la negocieri şi zicea: «Uitaţi, domnul Geoană a zis, când a fost la Cluj, că autostrada Bechtel vă trebuie neapărat şi aveţi bani»“, a declarat oficialul de la Transporturi.
70 de kilometri de autostradă în 2009
În condiţiile în care se va semna protocolul cu Bechtel, Berceanu dă asigurări că până la finalul anului va da în folosinţă 42 de kilometri de pe tronsonul 2B al autostrăzii Transilvania. Până la ultimul strat de asfalt vor ajunge şi circa 30 de kilometri de pe autostrada Bucureşti-Ploieşti, care nu vor fi daţi însă în exploatare, deoarece „leagă nimic de nimic“.
În acest an se va lucra pe Centura Capitalei şi pe cea a Ploieştiului, precum şi la Pasajul Băneasa. Tot în 2009 trebuie să înceapă lucrările pe centura Constanţei, pe Constanţa-Cernavodă şi Arad-Timişoara. Berceanu doreşte înfiinţarea unui fond naţional pentru realizarea exproprierilor, alimentat fie din privatizări ulterioare, fie din Fondul de Dezvoltare, care să rezolve cel puţin problema banilor alocaţi plăţii terenurilor expropriate.
Şeful de la Transporturi a adus ieri în discuţie o formulă extinsă de concesiune. Cu alte cuvinte, ar urma să fie concesionaţi kilometri de autostradă deja existenţi către constructorii care au proiecte tip parteneriat public-privat în România.
„Astfel, cine ia centura Bucureştiului pe profil de autostradă să primescă spre administrare şi autostrada care leagă Capitala de Constanţa şi centura Constanţei“, a explicat Berceanu.
Scopul: recuperarea investiţiei de către constructor într-un timp mai scurt şi fără o contribuţie consistentă din partea statului.
Recomandările noastre
