Bogdan Iuliu Hossu, preşedintele Confederaţiei Naţionale Cartel Alfa, este cu ochii pe guvern şi pe proiectul de buget al anului în curs.

Evenimentul zilei: Avem deja o schiţă de buget. Cum vi se pare? Bogdan Hossu: Greu de evaluat, deocamdată. Dar ceea ce este bine, guvernul a renunţat la moratoriu. Creşterea salarială promisă ar trebui să menţină puterea de cumpărare a angajaţilor. Dar nu ştiu dacă vor fi acoperite şi scumpirile anunţate de unii producători.

Mai există şi unele măsuri anticriză... Da, dar unele sunt de formă. De exemplu, neimpozitarea venitului reinvestit abia din 2010 nu se mai regăseşte printre ele. Acum ar fi trebuit aplicată această măsură. Problemele angajatorilor sunt prezente, şi nu viitoare. Aşa, practic, ei vor avea parte de pierderi în acest an.

Şi nu este singura, din ce am remarcat! Aşa este. O altă măsură formală este creşterea cu 3,5 puncte procentuale a contribuţiei la asigurările sociale. Încă nu-mi este clar cine o va plăti, dar va produce pagube pentru cei care o vor suporta. Dacă este plasată la angajaţi, salariul va fi diminuat. Iar creşterea salarială promisă va rămâne doar pe hârtie. Dacă o vor suporta angajatorii, va duce la o cheltuială suplimentară către stat, care s-ar putea repercuta tot în salariile angajaţilor.

Dar cu drepturile de autor ce aveţi? Vreau să fiu foarte bine înţeles! Nu am nimic cu ele! Dar nu este cazul să fie folosite în multe domenii, ca mijloc de plată pentru salariaţi. Vă dau un singur exemplu: un director comercial mi-a arătat că are un salariu de 1.200 de lei, şi pe drepturi de autor mai primeşte alţi 1.700. Adică un calcul contabil poate fi considerat operă de artă?! Să fim serioşi!

Despre pensii ce credeţi ? În proiectul de buget n-am remarcat să fie prinsă şi obiecţia noastră cu privire la creşterea la 2,5% a contribuţiei la pilonul II - cel al pensiilor obligatorii, administrate privat. Această suplimentare a contribuţiei va duce la micşorarea fondurilor administrate de Casa Naţională de Pensii şi alte Asigurări Sociale. Trebuie să remarc că preşedintele Băsescu a susţinut - cu vehemenţă chiar, aş putea spune - obiecţia aceasta, în timpul discuţiilor pe care le-am avut la Cotroceni.

"Ne îngrijorează foarte mult faptul că investiţiile în infrastructură ar putea fi orientate către diverse grupuri de interese, ceea ce ar duce la mari probleme sociale." - Bogdan Hossu, preşedintele Confederaţiei Cartel Alfa

OPTIMISM

România are şanse să treacă fără dureri prin această perioadă economică foarte dificilă, dacă ştie să-şi gospodărească produsul intern brut

Investiţiile de zece miliarde de euro în infrastructură ce efect vor avea? Din păcate, unul limitat. Singura investiţie fezabilă în acest an, cu efecte imediate, este continuarea autostrăzii Bechtel. Tunelul care va fi construit pe tronsonul Comarnic-Braşov ar necesita producţia pe un an de zile a României de oţel-beton şi de ciment, ceea ce ar da de lucru salariaţilor din domeniu.

Numai că este vorba doar de un domeniu limitat de activitate... Tocmai asta şi spuneam! Va fi un efect benefic doar pe orizontală, nu şi pe verticală. Aşteptăm cu nerăbdare următoarea întâlnire cu guvernul, pentru a vedea în ce alte domenii mai pot fi orientate aceste fonduri. Este foarte important să avansăm şi cu cercetarea, dar şi cu alte domenii ale economiei care pot genera soluţii de ieşire din criză.

„Avem un sistem bancar relativ curat“

Este singurul motiv de nerăbdare? Nu. Ne îngrijorează foarte mult şi faptul că investiţiile în infrastructură ar putea fi orientate către diverse grupuri de interese, ceea ce ar duce la mari probleme sociale. Dacă se va întâmpla aşa, scopul acestui buget ar putea fi deturnat de la scopul anticriză pe care îl urmăreşte. De aceea aştept cu nerăbdare şi apropiata întâlnire cu guvernul, în care ni se va prezenta şi destinaţia celor peste zece miliarde de euro.

Cum vedeţi România în faţa crizei? Mai optimist decât alţii. Sistemul nostru economic este foarte puţin dependent de cel bursier. Avem şi un sistem bancar relativ „curat“, care nu permite fraude catastrofale pentru economie. Ce-i drept, acum el evoluează mai greu, din cauza situaţiei internaţionale.

„Produsul intern brut este în creştere în timp ce la ceilalţi scade“

Care ar fi primul pas spre ieşirea din criză? Contextul internaţional ne este defavorabil, asta-i clar! Exporturile au scăzut substanţial, ceea ce a dus la o acutizare a crizei în România. Dar investiţiile de la buget ar putea compensa pierderile de la export. Mai ales că avem un PIB în creştere şi în acest an, în timp ce la alţii s-a instalat deja recesiunea.

Americanii sunt sfătuiţi să cumpere doar produse de la intern, pe toate căile. Este corect? Presa din SUA, deşi privată, face educaţie civică americanilor. Mass-media luptă din răsputeri ca ei să stimuleze economia naţională, pentru că ştie foarte bine că doar aşa pot rezista şi instituţiile de presă de acolo. În timp ce la noi, această educaţie civică este mult estompată de alte probleme...

„Politica? Neinteresantă!“

Pentru mulţi sindicalişti, funcţiile au fost o rampă de lansare în viaţa politică. Nu vă tentează şi pe dumneavoastră? Deocamdată, nu! Mai ales că majoritatea celor plecaţi dintre noi ca să facă politică nu au mai făcut prea multe pentru sindicate şi salariaţi. Ce le mai reproşez este că au plecat direct din sindicat în băncile din parlament. S-au folosit de imaginea câştigată ca apărători ai celor ce muncesc, cumulând chiar funcţiile de la sindicat cu cele politice. Intraţi în lumea parlamentară, au ajuns să servească, prin acţiunile lor, doar interesele unui grup restrâns de cetăţeni.

OPORTUNITATE

„Tichetele de vacanţă, o şansă pentru turismul intern“

De ce vi se par aşa importante? Pentru că pot relansa turismul intern. Vă rog să notaţi că, la noi, aportul turismului în produsul intern brut este sub 3%. În timp ce la bulgari este de aproape 10%, la cehi - 11%. Nu mai vorbesc de ţări precum Franţa şi Italia, unde banii din turism reprezintă 40%-44% din PIB.

Turismul poate fi o armă împotriva crizei? Da. Din mai multe puncte de vedere. O dată pentru că obligă salariatul să-şi petreacă vacanţa în ţară, şi nu în străinătate, cum se întâmplă din ce în ce mai des, acum. În plus, pachetul turistic este all-inclusive, ceea ce dă de lucru nu doar hotelierilor, ci şi celor din alimentaţia publică şi din alte servicii conexe.

Statul ce câştigă, mai concret? Întâi şi-ntâi, tichetele de vacanţă pot „extrage“ fraudele fiscale în domeniu! S-a zis cu declaraţiile false ale hotelierilor şi ale altor agenţi economici din turism. Când ei vin cu aceste tichete la decontare, se va vedea destul de clar câţi turişti au avut şi cât au consumat. Să ne amintim că, la introducerea tichetelor de masă, aportul la buget a fost, în acea vreme, de 3.300 de miliarde de lei vechi. Adică echivalentul unui miliard de euro, respectiv 1% din PIB! Aceeaşi situaţie se va petrece şi la introducerea tichetelor de vacanţă.

Dar angajaţii? În sejur complet pe plaiurile autohtone, la hotel de 3-4*, cu trei mese. În schimb, să nu uităm că tichetele de masă nu reprezintă acelaşi lucru cu prima de vacanţă. Salariaţii vor primi ori una, ori alta!

CV Bucureştean, Taur şi electronist

• Bogdan Iuliu Hossu s-a născut pe 28 aprilie 1953, în Capitală;
• În 1978, a absolvit Institutul Politehnic Bucureşti, Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii, secţia Instalaţii de bord şi Telecomunicaţii;
• De la absolvire şi până în 1981, a lucrat ca inginer electronist la Fabrica de Elemente şi Automatizări din Bucureşti. Revoluţia îl prinde pe funcţia de cercetător la Institutul de Cercetări pentru Componente Electronice;
• În 1990, începe să cocheteze cu activitatea sindicală, devenind rapid liderul Federaţiei Naţionale a Sindicatelor „Solidaritatea ’90“;
• Doi ani mai târziu, devine preşedintele Confederaţiei Naţionale Cartel Alfa, care este în prezent a doua ca mărime din România, cu peste 1,2 milioane de membri de sindicat;
• În prezent, pe lângă funcţia din ţară, este şi vicepreşedinte al Confederaţiei Sindicale Interna- ţionale, cu sediul la Bruxelles.