Se împlineşte un an de când s-a pus lacăt artei contemporane de pe Strada Academiei nr. 15.

Februarie 2008. Galeria cât un apartament abia mai încape de lume venită să vadă „Colecţia de colec- ţionari“ a Ancăi Benera, care a strâns la un loc nasturi recuperaţi din corpurile pacienţilor operaţi, surprize Turbo şi capace de Cola. E forfotă mare, vizitatorii beau vin din pahare de plastic şi-şi clătesc urechile cu muzică de DJ. Ianuarie 2009. În aceeaşi galerie e o linişte cuminte. Câţiva paşi lasă ecou în faţa lucrărilor pictorului Neculai Iorga şi ale discipolilor săi. Într-un colţ zace un radio.

Galeria Nouă şi-a primit ultimii vizitatori în primăvara lui 2008. La un an de la închidere, pe Strada Academiei, nr. 15, nu se mai adună azi tinerii cu zecile, iar despre evenimentele organizate aici nu mai vin informaţii nici pe mail, nici pe grupurile de discuţii virtuale. Galeria Nouă şi-a mutat proiectele într-o zonă mai puţin vizibilă, iar spaţiul s-a transformat în Galeriile de Artă ale Municipiului Bucureşti (GAMB), unde se pot admira lucrări semnate de pictori membri ai Uniunii Artiştilor Plastici (UAP).

„Publicul amator de artă să stea liniştit: nici nu va creşte, nici nu va scădea standardul galeriei“, promitea Ionel Ioniţă, directorul Muzeului de Istorie, într-un articol publicat de EVZ pe 27 februarie 2008. Din păcate însă, cel puţin la nivel de vizibilitate, GAMB n-au reuşit nici măcar să păstreze nota. S-au schimbat într-un spaţiu identic cu alte zeci, în care se organizează expoziţii şi atât.

Exclusiv membri ai Uniunii

„Spaţiul, administrat de Muzeul Municipiului Bucureşti (instituţ ie publică din subordinea Consiliului General al Municipiului Bucureşti), are destinaţia de expoziţie. A fost renovat în 2008 şi redeschis în septembrie 2008, de Zilele Bucureştiului. Menţionă m că toate expoziţiile programate (aici - n.r.) vor fi organizate de pictori membri ai UAP“, a precizat, într-un răspuns oficial, Primăria Capitalei.

„Un cimitir al elefanţilor“

„Cred că decizia primăriei de a reveni la tipul de evenimente rupte de orice legătură cu realitatea artistică contemporană demonstrează, încă o dată, incompetenţ a şi lipsa de viziune în domeniul culturii a unor persoane a căror singură calificare e carnetul de partid“, ţinteşte Aurora Király. directorul de la Galeria Nouă. Ea blamează autorităţile că au renunţat la un lucru „care funcţiona bine de şapte ani şi era de interes la public“. I-au înlocuit, zice Király. , cu „ceva mai prost, anacronic, fără public“.

„Orice om care are puţină informaţie despre arta contemporană, dacă va compara programul pe care l-am avut noi cu ce propun GAMB, va realiza că acest spaţiu a redevenit, prin decizia Departamentului de Cultură al Primăriei Capitalei, ce a fost înainte de 2001: un fel de cimitir al elefanţilor. Păcat!“, adaugă Király.

100 de vizitatori pe zi, la trecut

Pentru galeria dispărută fizic anul trecut, bilanţul arată cam aşa: 2001-2008, peste 200 de expoziţii şi evenimente punctuale. „Publicul galeriei era foarte numeros. Au fost expoziţii cu o medie de 100 de vizitatori/zi, cifră-record pentru o galerie de artă contemporană din România. Vizitatorii - într-un procent foarte mare tineri sub 25 de ani, informaţi şi dornici să vadă proiecte cât mai nonconformiste“, povesteşte Kiraly.

Artiştii care au trecut pe aici veneau din zona fotografiei şi a noilor media (acesta era şi profilul galeriei), români din diferite generaţii (Grigorescu, Graur, Rasovszky, Király, subREAL, Patatics, Benera, Nancă, Gontz) sau internaţionali (Elina Brotherus, Sabine Bitter/ Helmut Webber, Ola Pehrson).

Despre programul galeriei, stabilit până la 30 iunie inclusiv - pe care figurează Neculai Iorga, Dorina Pădureanu, Lucan Florian, Aurel Cogealac, Şerban Petre sau Anca Maria Ciubotariu - criticul de artă Pavel Şuşară spune că e unul cel puţin anost. „Sunt nume la limita anonimatului, ceea ce se întâmplă e dramatic!“, spune Şuşară, unul dintre bucureştenii atraşi de „evenimentele mai puţin obişnuite şi experimentele“ din Galeria Nouă.

„Cum să nu fie un spaţiu mort dacă instituţiile care îl patronează sunt moarte?! Dacă ce se întâmplă azi acolo e valoarea de percepţie a nivelului artistic din Bucureşti, e jale!“, conchide criticul.

ANTECEDENTE

HT003, închisă din lipsă de spaţiu

Precum Galeria Nouă au păţit multe spaţii artistice din Capitală. O altă galerie dată dispărută, în 2007, e HT003, din Centrul Vechi (care a pierdut spaţiul revendicat de proprietarul de drept). Într-o dezbatere organizată anul trecut, la Institutul Cultural Român, pe tema dispariţiei galeriilor din Capitală, s-a ajuns la concluzia că tind să dispară de pe piaţă galeriile de proiect, necomerciale, aşa cum erau şi cea Nouă şi HT003.

O explicaţie plauzibilă a adus, în dezbatere, Mihai Oroveanu, directorul Muzeului Naţional de Artă Contemporană. Acesta a vorbit despre problema „sciziunii comunităţii artistice“, care nu şi-a creat forme de reprezentare şi este departe de a fi solidară.

MERGE MAI DEPARTE Interviuri despre artă, pe DVD

Galeria Nouă a intrat în peisaj în 2001, când în Capitală nu erau decât unul-două spaţii de expunere pentru arta contemporană. „Într-un fel, am dat startul pentru alte iniţiative, care au început să se înmulţească din 2003: Galeria Posibilă, Galeria Hart, Galeria Ivan, Anaid“, spune Kiraly.

„Însă, spre deosebire de acestea, noi am funcţionat întotdeauna ca un spaţiu expoziţional non-profit, care promovează arta bazându-se strict pe criterii de valoare, nu pe influenţa pieţei“, completează Kiraly. De când a dispărut din centru, Galeria Nouă se concentrează pe cercetare. După publicaţia bilingvă, română-engleză, „Fotografia în arta contemporană. Tendinţe în România după 1989“, publicată în 2006, urmează „Mărturii XXI“.

„Sunt interviuri cu artişti şi critici de artă, între care Geta Brătescu, Ion Grigorescu, Peter Jacobi, Wanda Mihuleac, Mircea Florian, Magda Cârneci, Mihai Oroveanu sau Alexandra Titu, care vor fi prezentate sub forma unei colecţii de DVD-uri“, explică Aurora Kiraly.