În jur de 7.000 de ieşeni au ieşit sâmbătă în Piaţa Unirii, la ani versarea a 150 de ani de la „Mica Unire“, şi au avut astfel ocazia să vadă pe viu o sumedenie de politicieni de la Bucureşti: pre şedintele Traian Băsescu (primit cu onorul Gărzii Militare), preşedintele Senatu lui Mircea Geoană, preşedintele Camerei De putaţilor, Roberta Anastase, şi mai mulţi membri ai guvernului Boc.

După ce au asistat la defilări cum n-au mai fost niciodată organi zate cu ocazia zilei de 24 ianuarie, politicienii, în frunte cu preşedintele Băsescu şi cu ministrul turismului Elena Udrea, au coborât apoi în mijlocul mulţimii, unde s-au lăsat îmbrăţişaţi, pupaţi şi prinşi în hore.

Oprişan, baron de ceremonii

După momentul Iaşi, alaiul s-a mutat la Focşani, unde Consiliul Judeţean Vrancea (maestru de ceremonii Marian Oprişan) a organizat o sărbătoare cu mare fast, în contradicţie cu discursurile legate de criza financiară şi strânsul curelei. În primele rânduri s-au aflat cei veniţi de la Iaşi, notabilităţile locale şi oaspeţi de seamă veniţi de la Bucureşti, în frunte cu Marian Vanghelie.

În afară de aceştia, aproximativ 1.500 de oameni s-au înghesuit în Piaţa Teatrului „Mr. Gh. Pastia“, Piaţa Unirii fiind în reabilitare. Consiliul Judeţean le-a cerut angajaţilor din mai multe instituţii să facă galerie la eveniment, în acest sens organizându-se liste de prezenţă pe bază de semnătură. Cetăţenii au primit steguleţe, iar oaspeţii - fulare tricolore.

După ce i-a mulţumit lui Oprişan pentru primirea făcută, Traian Băsescu a vorbit despre nevoia de modernizare a României, cu o justiţie puternică, un sistem de educaţie şi unul de să nătate solide. „În proclamaţia lui Cuza către ţară, din 11 decembrie 1861, acesta în treba, aşa cum vă întreb eu acum: «Vă iubiţi patria?». Dacă da, veţi şti dară a o întări!“, a spus el.

După discursuri, răsplătite cu un exces de urale, au urmat mo mente istorice evocatoare şi fol clorice. Apoi, un dineu organizat de Oprişan, la care invitaţii au fost răsfăţaţi cu un „meniu de criză“ din care nu au lipsit somonul şi icrele de Manciuria, dar şi una dintre mâncărurile preferate ale preşedintelui: medalion de rechin cu sos din fructe de mare. Atmosfera a fost întreţinută de artiştii de la ansamblul Ţara Vrancei. Înainte de felul trei, şi anume „duet vânătoresc cu pastramă şi cârnăciori de căprioară“, alături de „cotlete de berbecuţi pe canapea de cartofi aurii“, preşedintele a mai ciocnit un pahar cu Marian Oprişan şi s-a retras pentru a lua avionul prezidenţial de la Bacău către Capitală. Pentru oamenii simpli, sărbătoarea s-a încheiat cu un spectaculos foc de artificii, care a durat aproape o jumătate de oră. (A contribuit Maria Craus)

CLUJ

O horă mică şi pentru Boc

Premierul Emil Boc a ţinut să fie şi el în stradă, la Cluj-Napoca. A depus o coroană de flori la monu mentul lui Alexandru Ioan Cuza şi a rostit un discurs în care a vorbit despre Mircea cel Bătrân, Ştefan cel Mare, Mihai Viteazul şi de puterea românilor de a-şi păstra identitatea naţională.

• „În 1859, poştalionul făcea de la Focşani la Bucureşti o zi, azi trebuie să avem o infrastructură modernă care ne permite să fim uniţi“, a spus Boc, printre altele.

După ce a dansat Hora Unirii, seara, premierul Emil Boc a mers la un spectacol, la Casa de Cultură a Studenţilor, la care reprezentanţii SPP n-au lăsat să intre decât aproape 900 de persoane, număr egal cu cel al locu rilor pe scaune. Acest lucru i-a supărat pe cei lăsaţi pe din afară, care i-au reproşat lui Boc că a uitat că le-a fost primar şi că, în trecut, asemenea spectacole erau gratuite şi aveau loc în Piaţa „Lucian Blaga“. (Mihai Şoica)