După prima victorie a tricolorilor la Mondialele de handbal, antrenorul României şi-a dezvăluit secretele într-un interviu acordat pentru EVZ.

Jucătorii din naţionala de handbal a României au sărbătorit cu suc, în timp ce antrenorii au băut câte o bere după prima victorie a tricolorilor la Campionatul Mondial la capătul a 14 ani de aşteptare: 30-26 cu Argentina, succes repurtat luni, la Osijek.

Seara, delegaţia noastră a ajuns la hotelul în care e cazată alături de celelalte formaţii din Grupa A preliminară după ce a urmărit pe viu meciul Ungaria - Slovacia 24-24, apoi jucătorii au coborât în recepţie. Aici, slovacii, veniţi şi ei între timp de la sală, au desfăcut nestingheriţi berile şi au aprins ţigările, în timp ce ai noştri n-au primit dezlegare la alcool din partea antrenorului Aihan Omer.

Tehnicianul vrea să-şi ţină echipa concentrată pentru ultimele două jocuri din grupă, cu Australia, azi, de la ora 16.00 (în direct la TVR 2), şi cu Slovacia mâine (ora 18.00, TVR 2), în derby-ul pentru locul trei. Vreme de câteva minute, luni seară, „Turcul“ a lăsat orice grijă deoparte şi a stat de vorbă cu EVZ.

EVZ: Domnule Omer, ce gust are prima victorie la Mondiale? Aihan Omer: Este dulce şi o dedic tatălui meu, care are 79 de ani şi e internat la sanatoriul din Techirghiol, din pricina unor probleme de sănătate. E un suporter înfocat al naţionalei României, chiar dacă este tătar şi n-a jucat niciodată handbal. Revenind la meci, este o victorie pe care ne-am dorit-o. Ne aşteptam ca ea să vină, dar ne şi temeam puţin, în acelaşi timp. Ne ziceam: «Dacă ne facem de râs cu Argentina? ». Ne-am agăţat de victorie la meciul cu Franţa, timp de o repriză, cu Ungaria, timp de 45 de minute, dar n-am obţinut-o. Acum suntem în grafic cu calificarea. Trebuie să batem Australia şi Slovacia, ca să mergem mai departe în grupa principală de pe locul trei.

E adevărat că, după jocul cu Ungaria, aţi avut o dispută cu Cristian Gaţu? Nu e adevărat. Domnul Gaţu chiar ne-a felicitat şi ne-a zis că dacă n-am fi avut acea cădere, am fi câştigat jocul. Restul zvonurilor au apărut aşa, din senin.

„România joacă de nota 8“

În ţară, Vasile Stângă a avertizat că am putea fi surpriza negativă… Nu vreau să le comentez. Pot spune doar atât: dacă eu aş fi fost în locul lui, în faţa televizorului, şi mi s-ar fi cerut să-mi dau cu părerea despre participarea naţionalei la un turneu final, cu siguranţă aş fi folosit cuvinte încurajatoare. Lui Stângă îi place să facă diferite aprecieri. Iau ceea ce a spus el ca pe o atenţionare, ca pe un sfat.

După partida cu Franţa, Radu Voina spunea că naţionala evoluează ca acum 35 de ani, adică învechit... Sincer, nu ştiu cum se juca acum 35 de ani. Eu am 48 de ani, iar acum 35 de ani aveam doar 13 ani! M-am apucat să joc handbal la 14 ani. Vă pot spune ce mi-au transmis oficiali ai federaţiei internaţionale aflaţi aici. „Jucaţi un handbal de high level“, asta ne-au zis. Eu cred că jucăm un handbal de nota 8.

Cui se datorează prestaţia remarcabilă a portarului Rudi Stănescu? Rudi are un secret: prezenţa fiului său în tribună. Dacă nu e băiatul lui la meci, nu dă randamentul maxim. Când copilul îl vede şi îi face semnul de încurajare cu pumnul strâns, Rudi dă ceva în plus pe teren. Aşa a făcut şi cu Franţa, când Rudi a fost mai bun decât cel mai bun portar din lume. Familia lui Stănescu e aici, iar Rudi are moralul ridicat. Să nu credeţi că băiatul vine la toate meciurile de campionat, dar la partidele importante, gen finala Cupei României, un joc important contra Stelei şi alte asemenea partide, el e prezent în tribune. După meciuri, la interviuri, Rudi apare mereu ţinându-l pe Jojo în braţe.

Ce are în plus naţionala cu dumneavoastră pe bancă? Jucăm un handbal de calitate, având în vedere că venim după o lungă absenţă la turneele finale. Noi facem şi spectacol. O ameţim pe minge, o îmbârligă m... Ca show, ca fantezie, suntem peste echipa Franţei (n.r. - campioana olimpică en-titre). Francezii sunt mai exacţi, mai concreţi, mai pe poartă. Joacă la rezultat. Fac două pase, apoi trag la poartă şi înscriu. Ce ne lipseş te pentru a fi iarăşi în elita handbalului? Avem o linie de nouă metri agresivă, dar nu foarte puternică, pentru a arunca de la 10 metri de poartă.

Jucătorii au voie să fumeze cinci ţigări pe zi şi să bea cola

Sunteţi permisiv cu jucătorii. Îi lăsaţi să bea sucuri acidulate, să fumeze... Îi las să bea Coca-Cola cât să nu le deregleze metabolismul. Doctorul le-a permis să bea câte o sticlă de un sfert de litru pe zi de suc acidulat celor care sunt obişnuiţi să bea zilnic astfel de băuturi. Nu de alta, dar organismul lor e învăţat cu sucuri şi dacă le-aş interzice în totalitate consumul, ar deveni o problemă. Ei vin cu astfel de metehne de la cluburi. Le permit, de asemenea, să fumeze câte patru-cinci ţigări pe zi. Le-am mai recomandat băieţilor să nu citească ziarele şi forumurile ziarelor în această perioadă. Ce rost ar avea ca băieţii să citească mesaje de genul: „Uite-l şi pe boul de Ghionea, a ratat două lovituri de la şapte metri!“. Le-ar strica moralul.

Ce superstiţii aveţi? Sunt un om care munceşte pentru a asigura un trai decent familiei, îmi plătesc la timp taxele şi impozitele. Nu stau pe munţi de bani, fiindcă în handbal nu e bogăţie. Eu am o vorbă: „După ce că fac ceea ce-mi place, mai şi sunt plătit pentru asta“. Vreau să vă arăt ceva (scoate din buzunarul de la trening o cărţulie minusculă, de culoare verde). E o chestiune pe care abia acum o fac publică. Ţin mereu în buzunar un Coran în miniatură. Nu mă despart niciodată de el. L-am primit de la imam, care mi l-a adus din Arabia Saudită. Nu sunt fanatic, dar îmi respect religia, ţin la tradiţii.

Recent, cazul unui musulman, turcul Yuksel Yesilova, a făcut vâlvă… Eu sunt un român de origine tătară care e mândru că antrenează naţionala României şi care n-a avut niciun fel de probleme din pricina originilor sale. Am doar amintiri plăcute şi amuzante, din acest punct de vedere. Una mi s-a întâmplat pe când aveam 16-17 ani. Eram la lotul de juniori, iar antrenorul Valentin Samungi mi s-a adresat, după un exerciţiu pe care l-am făcut greşit fiindcă nu-l înţelesesem: „Bă, tu eşti turc?“. Iar eu i-am răspuns: „Da, sunt turc!“. A rămas mască, apoi când a realizat că sunt de origine tătară şi-a cerut scuze.

După câte o calificare, fotbaliştii sărbătoresc în diferite moduri: unii se vopsesc în cap, alţii se tatuează… Noi suntem mai ciudaţi din acest punct de vedere. Adică nu ştim să ne bucurăm în astfel de moduri, precum fotbaliştii. Băieţii nu se vor vopsi. Astfel de gesturi le produci atunci când faci un ou! Un ou înseamnă o medalie de aur. Abia atunci poţi să pui în scenă fel şi fel de nebunii. Noi suntem încă departe de o asemenea performanţă.

CONFLICT

Balcanisme în jurul semicercului

Jucătorii au comentat declaraţia lui Radu Voina („România joacă precum acum 35 de ani“), selecţionerul naţionalei feminine, pe care o consideră răutăcioasă. „Sunt românisme, balcanisme. Antrenorul Franţei n-ar vorbi niciodată de rău un alt coleg din altă generaţie. Ar fi putut spune: «România a jucat fenomenal timp de 45 de minute, dar ca o echipă de juniori pe final». O astfel de remarcă nu ar fi deranjat. Să spui că jucăm precum acum 35 de ani e un lucru jignitor“, a sărit în apărarea colegilor săi căpitanul Sandu Iacob.

Corespondenţă din Osijek