Sarkozy, în război cu moştenirea judiciară a lui Napoleon

Preşedintele francez Nicolas Sarkozy va anunţa astăzi planul de abolire a magistraţilor de anchetă, care sunt în centrul sistemului judiciar francez de două secole, scrie "The Independent".

Într-un discurs adresat celei mai înalte instanţe de judecată din Franţa, Sarkozy va cere eliminarea funcţiei de juge d'instruction (magistrat de anchetă) , instituită de împăratul Napoleon în 1808. Aceşti magistraţi au puteri independente în investigarea infracţiunilor grave, de la crimă la acţiuni de corupţie politică.

În schimb, toţi anchetatorii penali vor face parte din serviciul public de urmărire penală, care va rămâne sub controlul direct al guvernului. Deşi sistemul francez al magistraţilor de anchetă este considerat frecvent ca fiind greoi şi draconic, planul de reformă al preşedintelui francez a atras, ieri, protestul politicienilor din opoziţie, al avocaţilor şi judecătorilor.

Aceştia au spus că propunerile lui Sarkozy vor expune sistemul de justiţie penală la influenţe politice tot mai puternice şi vor pune capăt anchetelor legale independente ale membrilor guvernului aflat la putere. Reformă cu două feţe

Prognoza meteo, 14 decembrie. Vreme extremă în toată România, sunt anunțate fenomene severe

Capcanele sensului giratoriu. Amendă uriașă pentru o manevră greșită

Asemenea altor reforme iniţiate de Nicolas Sarkozy, schimbările propuse pot fi interpretate în două modalităţi: ca o încercare de a descentraliza Franţa; sau ca o încercare de a mări puterea guvernului. Abolirea magistraţilor de anchetă este o încercare de reformare a unui sistem care a generat o serie de abuzuri şi eşecuri şi care a fost eliminat în celelalte ţări europene. Pe de altă parte, presa franceză consideră că acţiunea preşedintelui francez vizează transferul puterii judiciare în mâinile politicii.

Majoritatea dosarelor penale din Franţa sunt analizate direct de către parchet. Doar sub cinci la sută din cele mai complexe cazuri - aproximativ 32.000 de anchete pe an - sunt predate de către parchet celor 613 "juges d'instruction". După ce a primit cazul, un magistrat de anchetă este independent şi imparţial. Acesta trebuie să strângă toate dovezile care sugerează atât nevinovăţia, cât şi vina. După ce a finalizat ancheta, magistratul face o recomandare asupra începerii urmării penale sau a renunţării la investigaţii.

Magistraţii apelează la detectivii de poliţie în timpul anchetelor, pot cere reţinerea suspecţilor şi pot face percheziţii neanuţate ale domiciliilor sau birourilor suspecţilor.