Boboteaza este serbată şi de românii din Germania, în data de 6 ianuarie, încheind ciclul Sărbătorilor de iarnă.
Chiar dacă suntem la mii de kilometri distanţă de locul în care ne-am născut, botezat şi crescut, Boboteaza are aceeaşi semnificaţie şi pentru românii care locuiesc pe teritoriul Germaniei. Şi fiecare a fost prezent, trup şi suflet, la fel ca atunci când se aflau în ţară.
Locul este ales cu atenţie de fiecare comunitate, împreună cu preotul parohiei din care fac parte, fiind de obicei un spaţiu mai larg, unde pot avea loc toţi credincioşii, alături de vasele pline cu apă ce urmează a fi sfinţite. În jurul crucii care se află normal în curtea bisericii, se desfăşoară întreg ceremonialul religios, la care participă toţi enoriaşii.
După slujba de sfinţire a apei, transformată în agheasmă mare, fiecare creştin îşi ia apa sfinţită în sticlele. Odată ajunşi acasă, aceştia trebuie să sfinţească casa, atât în interior cât şi exterior, familia şi animalele din grajd - dacă există.
Pentru cei care mai cred în practicile populare, Boboteaza cumulează elemente specifice de reînnoire a timpului calendaristic, la rituarulile creştine adăugându-se practici populare de purificare a spaţiului şi de alungare a spiritelor malefice.
Printre participanţi, şi o bătrânică, aşa cum erau cândva bătrânii din satul bunicilor, micuţă, cu o broboadă ce-i acoperea faţa toată, o pereche de ghete călduroase, iar peste acestea şosetele de lână. Am întrebat-o de când locuieşte în Germania şi care este diferenţa între boboteaza de aici şi cea din România.
Venită în vizită, de sărbători, la nepoţii ei, aceasta a răspuns că"Dumnezeu îi iubeşte pe toţi, iar dacă mergi cu credinţă în suflet, oriunde simţi că este sărbătoare cu adevărat".
Este primul an când sunt aici de Bobotează şi tot primul an când nu am fost călcată în picioare, "aruncată " de colo-colo, înghesuită şi cu frica de a nu fi "controlată" la buzunare. Am făcut un pas, dovedind încă odată, că românii pot şi sunt civilizaţi.
Recomandările noastre
