Vine Crăciunul pentru credincioşii de stil vechi

Un milion de credincioşi ortodocşi români de stil vechi se pregătesc, miercuri, pentru marea Sărbătoare.

„Tot ce este mai frumos, iar în timpul acesta pace în suflet şi în familie. Să moştenească cel mai frumos rod de pe acest pământ - mântuirea.“ Mesajul de Crăciun al lui Flavian Bârgăoanu, episcopul Bisericii Ortodoxe de Stil Vechi, pentru credincioşii ortodocşi a venit, în curtea mă- năstirii pe care o îngrijeşte, precum soarele într-o zi de iarnă. Calendarul Iulian după care planifică toate orânduielile nu schimbă nimic din obiceiurile Sărbătorilor, nici tradiţiile nu sunt altele.

Singurul lăcaş de stil vechi din Bucureşti, Mănăstirea Adormirea Maicii Domnului, de pe Strada Televiziunii numărul 13, se agaţă de credinţă şi de dogma creştină încă din 1966. Deloc diferiţi în predică, clericii acestui rit împânzesc toată ţara în cele peste 80 de biserici. „În privinţa tradiţiilor, nimic nu este schimbat. Slujbele sunt toate rămase după canoanele din 1924. Predica se face după aceleaşi cărţi. Singura diferenţă este că noi schimbăm calendarul după 14 zile“, explică episcopul Flavian.   Masa la mănăstire - fără carne Pregătirile la mănăstire nu cunosc planificarea laică de dincolo de gardul de beton. „Obiceiurile culinare sunt ca ale credincioşilor tradiţionali. Nu este nimic deosebit. Doar mâncarea este de dulce. În schimb, la noi, în mănăstire, nu se consumă carne. Mari pregătiri nu avem decât să înfrumuseţăm biserica, să ne pregătim de orânduială şi de slujbă. În viaţa monahală, prea multe nu trebuiesc aranjate“, explică epsicopul Flavian, înconjurat în chilia sa de icoane şi de cărţi de rugăciune.

Pe masa din Ajunul Crăciunului, ortodocşii de stil vechi pun aceleaşi bunătăţi de post specifice Sărbătorilor. Moldovenii, ardelenii sau minorităţile de ruşi lipoveni, armeni, bulgari sau ucraineni pregătesc câte 12 feluri de mâncare în numele apostolilor. Grâul fiert cu nucă, compotul de prune afumate sau sarmalele de post cu hribi sunt mâncărurile care anunţă, în noaptea Naşterii Domnului, o mare Sărbătoare.

Luna plină rece din decembrie. Zodiile care vor simți vânturile puternice ale schimbării

Locul din România în care pietrele își strigă tristețea. Are o legendă fantastică

Stil vechi şi nou

„Sunt peste un milion de credincioşi pe stil vechi. Mai mulţi în Moldova, dar şi în Ardeal. În toată ţara“, spune episcopul. Bucuros că cele mai importante sărbători din an umplu curtea mănăstirii cu creştini de oriunde. „La noi vin şi cei de pe stilul nou. Asistă la slujbă, la servicii, mărturisiri.“ Prigoniţi în timpul regimului comunist, după ani de închisoare şi oprelişti, cunosc acum libertatea credinţei.   „În ’84 au venit cu buldozerele aici. Au dărâmat tot. Eram 10 suflete. Eu am fost la închisoare. Ca batjocură, în locul bisericii au fost semănate mături. În ’90 am revenit în drepturi.“ Noua biserică, la care episcopul priveşte cu mândria ctitorului şi cu credinţa monahului, se pregăteşte, pe 7 ianuarie, de sărbătoarea Crăciunului. CREDINŢĂ Calendarele Bisericii > Separarea Bisericii Ortodoxe în Stil Vechi şi Nou a venit în 1923 când, la Constantinopol, s-a decis trecerea de la calendarul Iulian la cel Gregorian. Singurul opozant al schimbării, Mitropolitul Visarion Puiu, a fost exilat, murind la Paris.

> Negaţi de Biserica de Stil Nou şi prigoniţi de autorităţi, clericii care au ales să păstreze vechiul calendar au fost nevoiţi să părăsească bisericile şi mănăstirile. Centrul credinţei de stil Vechi a rămas Mănăstirea Slătioara din Suceava, locul unde, în fiecare an, se adună mii de credincioşi. Chiar dacă acest cult nu este recunoscut de statul român, Biserica Ortodoxă de Stil Vechi numără, în prezent, aproape un milion de adepţi.