Pe 10 decembrie 1989, pensionarul Ion Tache i-a turnat vin în pahar lui Ceauşescu şi i-a dat să mănânce azimă nedospită adusă în cojocul său.
Cu Ion Tache, fost pădurar, se poate împrieteni oricine. Vesel din fire, pensionarul în vârstă de 73 de ani a fost mai mult decât bucuros să povestească despre cum îl hrănea el pe Ceauşescu când venea la vânătoare la Albele, Teşila sau Ogarca, părţi componente ale Ocolului Silvic Ghimpaţi, jud. Giurgiu. „Din ’61 până în ’75, am fost angajat al Ocolului Silvic, iar între ’75 şi ’90 am fost şeful crescătoriei de fazani“, spune cu zâmbetul pe buze pensionarul.
Prin pădurile de la Ghimpaţi, Nicolae Ceauşescu vâna chiar şi de trei ori într-o iarnă, după cum povesteşte Ion Tache: „Pe 10 decembrie 1989, eu i-am dat să mănânce lui Ceauşescu, după ce venise la vânătoare. I-am turnat şi vin în pahar. Ceauşescu bea doar vin negru. Totul a ieşit ca la carte, iar la plecare ne-a felicitat şi ne-a mulţumit“. Îi plăceau puii crocanţi
Vădit nemulţumit de situaţia actuală, Ion Tache spune că, pe atunci, disciplina era una puternică. Când sosea Ceauşescu împreună cu Biroul Politic Executiv, li se pregătea o vadră de vin negru şi zeci de pui de găină copţi în jăratic. Totul era arat, curăţat, strălucea: „De cu seară, ardeam un camion de lemne pentru a pregăti jăraticul necesar coacerii puilor. Lui Ceauşescu îi plăcea carnea crocantă. De aceea dobândisem o tehnică specială de a-i găti la jăratic, pe nişte ţepuşe din lemn“. Tot dimineaţa devreme, odată cu friptura de pui, el îi pregătea primului vânător azimă nedospită şi i-o ducea într-un cojoc, pentru a putea fi mâncată caldă. De asemenea, Ceauşescu cerea şi mujdei de usturoi făcut după o reţetă ştiută doar de Ion Tache: „Imediat cum sosea, îl aşteptam cu vinul negru în cană de pământ, cu puii gătiţi şi cu mujdeiul de usturoi. Mergea pe încredere.“
4.000 de fazani pentru „întâiul vânător“
Cea mai mare vânătoare pe care a organizat-o fostul şef al crescătoriei de fazani de la Albele a fost una pentru care au fost eliberaţi 4.000 de fazani, în pădurile Teşila, Ogarca şi Albele: „Venise tot corpul diplomatic din Bucureşti împreună cu Ceauşescu. Cortul aranjat special pentru această vânătoare avea peste 100 m lungime, cu încălzire, cu tot ceea ce era necesar. Aşa se negociau lucrurile pe atunci, la vânătoare. Ceauşescu a venit atunci cu colecţia sa de arme, printre care se aflau şi două puşti marca «Holand&Holand» şi una Bock «MT 7-09»“, a mai spus Ion Tache. POVEŞTI
Istorie sau legendă
Pădurarul a povestit şi o întâmplare despre care a auzit vorbindu-se, fiind proaspăt angajat silvic: „În luna octombrie 1957, premierul Nikita Hruşciov a făcut o vânătoare în pădurile Albele, Ogarca şi Ghimpaţi. La eveniment au mai participat Gheorghe Gheorghiu-Dej, Nicolae Ceauşescu, Petre Borilă (n.r. - pe numele său adevărat Iordan Dragan Rusev, cuscrul lui Nicolae Ceauşescu), Emil Bodnăraş şi alţi lideri comunişti. S-a pus masa la făzănăria Ghimpaţi, una copioasă, stropită din plin cu votcă rusească adusă de invitaţi, precum şi cu vin roşu de Giurgiu“.
El mai spune că, în seara vânătorii, după masă, gazdele au dorit să-i facă un cadou lui Hruşciov, promiţându-i 200 de iepuri. Pentru că nu aveau la dispoziţie atâţia urecheaţi, conducerea de atunci a Ocolului Silvic Ghimpaţi i-a chemat pe cei mai buni pădurari-ochitori şi i-a pus să caute vânatul „la far“. Au bătut coclaurile, au împuşcat animalele prin lucernă, pe unde puteau. Au strâns vânatul, l-au încărcat în GAZ-uri, vestitele vehicule de teren ruseşti, şi le-au dus la Bucureşti, la aeroport. Mulţumit de ceea ce găsise la Ghimpaţi, ucraineanul Hruşciov a decis să plece la Bistriţa- Năsăud, la vânătoare de urşi.
Citiţi şi: Ceauşescu: un comunist exploatat de capitalişti
Recomandările noastre
