2008 a fost anul în care două mari puteri ale lumii şi-au ales noi conducători. Deşi incomparabile ca desfăşurare şi deznodământ, alegerile din cei doi poli de putere, SUA şi Rusia, marchează începutul unei noi ere într-o lume aflată în pragul dezastrului economic, pe un butoi de pulbere al conflictelor etnice şi religioase, într-un timp în care destinul fiecărui hotar trimite rafale de avertizare.

"Cele mai murdare alegeri din istoria Rusiei moderne"

Vladimir Putin, mâna de fier care a readus Rusia în rândul marilor puteri, i-a predat ştafeta succesorului său, Dimitri Medvedev, după nouă ani petrecuţi la Kremlin. Medvedev, în vârstă de 42 de ani, este de profesie avocat şi provine din elita de la Sankt Petersburg, oraşul natal al preşedintelui Putin. Se apreciază că cei doi se ştiu de aproximativ 17 ani.

Acuzat că ar fi numai o marionetă a lui Putin, Medvedev a obţinut o majoritate covârşitoare în cursa prezidenţială. Propulsat în această funcţie de fostul lider rus, Medvedev şi-a numit susţinătorul în postul de premier.

Alegerile au atras numeroase critici în comunitatea internaţională, fiind catalogate drept un simulacru menit să îi asigure lui Putin rămânerea la putere fără încălcarea Constituţiei.

Adversarii politici au fost scoşi din cursă. Partidului de opoziţie "Cealaltă Rusie" i-a fost interzisă participarea la alegeri, iar pragul electoral a fost ridicat de la cinci la şapte procente. Adversarii partidului lui Putin, "Rusia Unită", au catalogat scrutinul drept "cel mai murdar din istoria Rusiei moderne".

"Rusia a devenit o formă blăndă de dictatură a unui singur partid, în care auzim din partea puterii discursuri nebuneşti, într-un stil care aminteşte de epoca lui Stalin", a apreciat liderul opoziţiei ruse, Gary Kasparov.

După câteva luni, a fost aprobată prelungirea mandatului prezidenţial de la patru la şase ani, considerată a fi un pretext pentru întoarcerea la putere a fostului preşedinte Vladimir Putin.

Cea mai mare încercare din acest an a tandemului Putin-Medvedev a fost, fără îndoială, războiul din Georgia, care a zdruncinat serios relaţiile diplomatice ale Rusiei. Acuzat de genocid în Georgia, regimul de la Kremlin s-a arătat intransigent faţă de orice tentativă de subminare a autorităţii ruse.

SUA, sub zodia schimbării şi a speranţei 4 noiembrie va rămâne cu siguranţă o dată semnificativă în istoria modernă. Aceasta a fost ziua în care democratul Barack Obama a devenit cel de-al 44-lea preşedinte al SUA. Şi primul şef de stat de culoare.

O Americă gârbovită de datoriile cetăţenilor şi de falimentele companiilor-simbol a fost reanimată de discursurile lui Obama, un lider carismatic şi un orator desăvârşit, primit ca un Mesia de americani şi cu invidie de mulţi europeni.

"Yes, we can!"- sloganul atipic al unui candidat surprinzător, care a revitalizat imaginea liderului de la Casa Albă, a devenit sloganul americanilor de rând, ieşiţi în număr impresionant la urne.

Preşedintele ales şi-a concentrat primul său discurs în calitate de şef al statului pe problemele grave cu care se confruntă economia SUA. Principalul său obiectiv ar fi salvarea clasei de mijloc şi sprijinirea industriei auto, pe care a numit-o "coloana vertebrală a economei americane".

Lupta pentru învestitura democrată, între Hilary Clinton şi Barack Obama, campania electorală, care a durat aproape un an şi a mobilizat resurse umane şi financiare record, confruntările principalilor candidaţi la preşedinţie, democratul Obama şi republicanul McCain, şi petrecerile-carnaval prin care a fost sărbătorit rezultatul scrutinului sunt câteva dintre coordonatele de referinţă ale celui mai mediatizat eveniment politic al anului 2008.