Totul “sună” extrem de ştiinţific, dar de fapt este extrem de serios.
Observând intensificările activităţii mitocondriilor – organitele celulare în care este generată energia, se poate deduce cât mai are de trăit respectiva formă de viaţă, afirmă geneticienii de la Institutul Naţional de Ştiinţe Biologice din Beijing, China. Ei şi-au publicat recent concluziile într-un articol apărut în revista Nature, scrie descopera.ro.
Unul din factori
Rezultatele lor sugerează că, în mare măsură, durata vieţii unui organism poate fi prezisă încă din tinereţe. Cercetătorii au studiat viermi nematozi de dimensiuni foarte mici (cca. 1 mm), din speciaCaenorhabditis elegans, în celule cărora au introdus anumite proteine care emiteau lumină atunci când detectau anumite leziuni la nivelul mitocondriilor.
Specialiştii cred că acumularea de radicali liberi, molecule rezultate din metabolismul celular. Este unul dintre factorii care favorizează procesul de îmbătrânire. Radicalii liberi produc modificări ale structurii ADN şi, prin acest mecanisn, duc la îmbătrânirea celulelor şi a întregului organism. Mitocondriile, care conţin şi ele ADN (ADN mitocondrial), sunt în mod special vulnerabile la atacul radicalilor liberi, deoarece au o activitate metabolică intensă, producând mari cantităţi de radicali liberi, dar nu au mecanisme de reparare a ADN-ului.
În mod normal
Ei au constatat că numărul de emisii luminoase ale proteinelor introduse în mitocondrii (mito-flash-uri, cum le-au denumit ei) este influenţat de prezenţa radicalilor liberi şi poate prezice durata de viaţă.
Viermii studiaţi de specialiştii chinezi trăiesc, în mod normal, cca. 21 de zile şi au o capacitate reproductivă maximă la vârsta de 3 zile. Cercetătorii au constatat că acei indivizi care prezentau puţine mito-flash-uri, la vârsta de 3 zile, trăiau mai mult, în vreme ce aceia care prezentau multe mitoflash-uri mureau înainte de a împlini 21 de zile.
S-a mai observat, de asemenea, că viemii ce prezentau o mutaţie genetică anumită, care mărea durata vieţii până la 39 de zile, aveau mai puţine mito-flash-uri decât viermii normali.
Modelul a fost observat şi atunci când cercetătorii au expus viermii la scurte perioade de înfometare şi la şocuri termice (prin încălzire). Teoria mitocondrială a îmbătrânirii a fost propusă în 1972 şi rămâne una controversată. Cercetătorii chinezi care au realizat experimentele consideră că ea este validă şi că rezultatele lor o confirmă.
Recomandările noastre
