Cei care cunosc flora spontană și cum trebuie recoltate și uscate plantele pot face bani frumoși valorifi când „producția” la export

Plantele cu proprietăți medicinale se vând în Italia sau Germania și cu 25 de euro per kilogram. Banala leurdă, salcia sau chiar, dintre pomi, stejarul, au proprietăți curative pe care românii le ignoră, dar pentru care străinii plătesc bani grei. Anual, cei care își fac din culesul acestora o meserie, pot câștiga mii de euro prin export, mai mult decât banii pentru subzistență.

Petre Biolan este un inginer agronom care se ocupă de zeci de ani cu vânzarea plantelor cu proprietăți terapeutice. „Acum câțiva ani am vândut două tiruri de pelin uscat către Italia, cu 0,8 euro kilogramul”, ne-a declarat acesta. Una dintre cele mai căutate plante în Germania era arnica. Acum însă aceasta este o plantă protejată.

Atunci când se putea face export, Petre Biolan a câștigat circa 31 de franci elvețieni pentru kilogramul de plantă uscată natural. De asemenea, pentru leurda uscată străinii plăteau 11 euro pe kilogram, în special nemții fiind mari amatori - o folosesc la stufat. Planta este și un excelent antioxidant.

Deși din cules se pot câștiga sume importante, nu este o îndeletnicire ușoară. Pe de o parte, necesită ore întregi de muncă, deoarece pentru export trebuie minimum câteva tone de plante uscate. Pentru a obține un kilogram de plantă uscată este nevoie, de regulă, de cel puțin 4-5 kilograme de frunză, muguri sau coajă verde.

Apoi, trebuie să cunoști metoda de uscare cea mai indicată, așa încât planta să-și păstreze toate proprietățile pe care le cer clienții. Pentur unele plante este indicată uscarea naturală, în timp ce pentru altele trebuie folosit uscătorul. Mulți dintre cei care au pornit la drum cu ideea de a demara o afacere au renunțat.

„Nu reușeam să strâng decât câteva zeci de kilograme, prea puțin pentru export, unde este nevoie de tone de plantă uscată. Dacă ne-am fi asociat ar fi fost mai ușor”, a declarat pentru EVZ, Marius Gărdean, care s-a ocupat până anul trecut cu culesul plantelor. Plantele pot fi vândute însă nu doar la export, ci și intern, producătorilor de suplimente alimentare (ceaiuri, capsule sau tincturi), însă prețul este mult mai mic. Micii producători plătesc mai bine decât firmele mari, care cumpără în cantități industriale.

Cultura de Ginkgo biloba

Unul din arborii cu proprietăți curative care se găsește și în flora spontană, este Ginkgo Biloba. „Are peste 2.000 de principii active. Gândiți-vă că o frunză are 150 de nervuri, prin care curge seva, care cuprinde toate aceste principii active”, spune inginerul Petre Biolan. Acesta a dezvoltat o cultură de arbori de ginkgo biloba pe o suplafață de circa 800 de metri pătrați, pe care vrea să îi valorifice atât prin cules, cât și prin vânzare. „Vara culeg circa 25% din frunze. Recent am vândut 25 de kilograme de frunze verzi unei firme care face tinctură și mai am o comandă pentru alte 200 de kilograme”, ne-a declarat inginerul agronom. Arborii, atunci când ating unmetru și jumătate înălțime pot fi vânduți cu 60 - 70 de lei. Planta are proprietatea de a regla tensiunea arterială.

Mii de culegători în România

În România nu există încă o statistică oficială cu privire la piața plantelor cu caracterisitici terapeutice ce provin din flora spontană. Înainte de 1989, cunoscuta companie Plafar, principalul producător de ceaiuri și alte produse din plante medicinale, care proveneau inclusiv din flora spontană, avea peste 18.000 de colaboratori, în special culegători. În prezent, numărul celor care și-au făcut o îndeletnicire din culesul plantelor din flora spontană este estimat la câteva mii. Cele mai mari companii de pe plan local cu care colaborează aceștia sunt Dacia Plant și Fares.