Expresia „S-au înmulțit ca ciupercile după ploaie” a fost înlocuită cu „S-au înmulțit ca țânțarii după ploaie!”, după ce Capitala a fost invadată de aceste insecte. Copii cu zeci de bubițe pe corp, oameni care ajung chiar și la spital în urma unor reacții alergice la înțepăturile de țânțar și un iminent pericol de îmbolnăviri cu virusul West Nile, niciuna din toate acestea nu fac Primăria Municipiului București să ia, realmente, atitudine. Primarul general, Gabriela Firea spune că a semnat cu o firmă nouă de dezinsecție, înființată chiar în cadrul primăriei, dar rezultatele se lasă așteptate.

Suntem terorizați de țânâri, iar oamenii fac plângeri pe bandă rulantă la PMB, spunând că nu își pot lăsa copiii în parc de frica înțepăturilor, care, în unele cazuri, au provocat chiar și afecțiuni severe. Locuitorii Capitalei acuză autoritățile că nu iau măsuri în această privință sau, chiar dacă o fac, acționează tardiv.

„Ploaia e de vină!”

Primăria Capitalei dă vina pe condițile meteo, care în ultima perioadă nu au fost tocmai favorabile, dar nici extreme, așa cum oficialii lasă să se înțeleagă. Mai mult, Gabriela Firea a anunțat că în momentul de față sunt testate utilajele, deci nu se acționează propriu zis, dar asigură cetățenii că în cel mai scurt timp va fi demarată o acțiune amplă de combatere a țânțarilor.

„Compania Municipală Eco Igienizare va demara o acțiune de combatere a țânțarilor pe teritoriul Municipiului București, în această noapte (n.r vinerea trecută, 14.06.2019) efectuându-se deja tratamente pregătitoare în parcuri din Capitală (n.r. specialiștilor contactați de EvZ le este neclar ce reprezintă un tratament antițânțar pregătitor). Prin acțiunea din această noapte, compania municipală realizează testarea utilajelor achiziționate, care trebuie calibrate și optimizate înainte de demararea campaniei”, transmitea vineri Primăria Capitalei, printr-un comunicat de presă.

Și vara ne-a luat prin surprindere, nu doar iarna!

Totodată, autoritățile au răspuns și acuzațiilor referitoare la inexistența la momentul actual a unui contract pentru combaterea țânțarilor. Cu toate că ne aflăm la mijlocul primei luni de vară, Primăria a recunoscut că a semnat abia vineri, 14 iunie, contractul cu una dintre controversatele companii municipale susținute de primarul general, Eco Igienizare. În mod normal, tratamentele antițânțar trebuiau începute în prima lună de primăvară.

Eco Igienizare, nicio pregătire!

Motivul pentru care acest contract a fost semnat abia acum este surprinzător: „Contractul nu a fost semnat până acum pentru că au trebuit parcurse toate etapele legale cu privire la întocmirea documentațiilor necesare obținerii autorizațiilor, dar și cu privire la achiziția de echipamente și substanțe pentru prestarea în condiții optime a serviciului de dezinsectie”, susține PMB. În alte cuvinte, primăria spune că firma nu avea echipament pentru a-și desfășura activitatea. Mai mult, caietul de sarcini nu este unul care se reface de la an la an, ci este păstrat în forma lui inițială, întocmit de specialiști ai Institutului Cantacuzino.

Țânțârii ca țânțarii, dar nu s-a făcut nici deratizare

„În luna ianuarie 2019 a fost semnat contractul de delegare a serviciului de salubrizare - activitățile de dezinsecție, deratizare, dezinfecție între Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru Deratizare, Dezinsecție, Dezinfecție București și Compania Municipală Eco Igienizare, conform Legii 51/2006 (art 28). Contractul de delegare are la bază studiul de oportunitate aprobat de Consiliului General al Municipiului București din care a reieșit clar faptul că prestarea acestui serviciu de către Compania Municipală Eco Igienizare este mai eficient”, se arată în comunicatul de presă transmis de Primărie. Acesta nu oferă, însă, nicio cifră concretă în acest sens. Ba mai mult, surse din Primărie neau dezvăluit că „la data la care s-a constituit contractul cu compania Municipală Eco Igienizare, această firmă era desființată. Pe data de 4 ianuarie, când s-a încheiat contractul cu firma, ea se afla în ilegalitate (n.r ilegal înființată). În luna noiembrie a anului 2018, Curtea de Apel a decis că această firmă a fost înființată ilegal, iar în urmă cu o lună (n.r. mai 2019), ei nu aveau licență”, a declarat în exclusivitate sursa citată pentru Evenimentul zilei. În concluzie, pe baza acestor comunicate și pe mărturiile cetățenilor, deratizarea nu a fost făcută, pierzându-se startul din luna mai, atunci când aceștia ating pragul maxim de înmulțire.

 

Medicii avertizează: „Nu e risc doar de West Nile, ci și de Zika!”

Reacțiile alergice sunt cel mai des întâlnite pericole în cazul înțepăturilor de țânțari. De asemenea, aceste insecte pot transmite și anumiți viruși. „Înțepăturile acestor insecte pot produce, de la simpla inflamație locală, care doare, mănâncă, deranjează, până la suprainfecție, mai ales prin zonele în care pacientul se scarpină. Un risc major îl reprezintă reacțiile alergice, care trebuie tratate imediat, prin deplasarea la camera de gardă sau, pentru cei care se cunosc că ar avea alergii, prin administrarea medicamentelor prescrise de medic. De asemenea, un pericol mare este infectarea cu virusul West Nile care în fiecare an a făcut foarte multe victime, dar și cu virusul Zika”, a explicat, pentru Evenimentul Zilei, dr. Tudor Ciuhodaru.

 

Invazia țânțarilor conduce Europa spre o epidemie cu West Nile

Invazia țânțarilor duce Europa tot mai aproape de pragul unei epidemii cu virusul West Nile, iar cel mai grav este că țara noastră a ajuns de ceva timp pe harta roșie a acestei maladii periculoase. Înmulțirea infecțiilor este pusă de specialiști pe seama schimbărilor climatice tot mai accentuate din ultimii ani, fapt care favorizează răspândirea țânțarilor, iar ulterior a virusului. Dacă în anul 2017, au fost înregistrate 93 de cazuri de West Nile, dintre care 11 decese, în următorul an, lucrurile păreau să ia o întorsătură favorabilă. Numărul celor care s-au îmbolnăvit de meningită din cauza virusului tropical, a fost în scădere, cu 66 de cazuri, dar mai multe decese: 14. În anul 2018, însă, temutul West Nile s-a făcut tot mai prezent în România, înregistrându-se nici mai mult, nici mai puțin de 277 de cazuri la nivelul întregii țări. Dintre acestea, 42 au prezentat o formă gravă a bolii, fapt care a dus la deces. De vină pentru această situație ar fi dezinsecția precară a spațiilor verzi. „Vectorii implicaţi în transmiterea virusului West Nile în ţara noastră îi reprezintă mai multe specii de ţânţari, răspândiţi atât în mediul urban, cât şi în cel rural. Condiţiile favorabile de dezvoltare a vectorilor sunt reprezentate de perioada excesiv de ploioasă care a făcut dificilă distrugerea ţânţarilor, dar şi de deficienţele în aplicarea măsurilor de control şi a măsurilor de protecţie personală. Este de dorit ca şi populaţia să ia măsuri în gospodăriile individuale pentru a elimina eventualele depozite de deşeuri şi apă stagnantă, care pot favoriza dezvoltarea ţânţarilor”, transmitea anul trecut Ministerul Sănătății printr-un comunicat.