În ciuda secretomaniei care înconjoară reuniunile grupului Bilderberg, participanilor la discuții le este permis, cel puțin teoretic, să dea informații despre ceea ce se spune în spatele ușilor închise. Cu o singură condiție, să treacă sub tăcere numele celor pe care îi citează. Este ceea ce a făcut și Selva Demiralp, unul dintre turcii invitați la reuniunea de la Montreux.

Nu știu de ce a hotărât profesorul de Economie de la Universitatea din Koç să vorbească, nici măcar dacă este cu totul sincer. Poate că Selva Demiralp a ascuns unele lucruri, dar nu cred că a inventat ceva în probleme atât de serioase. Oricum, după părerea mea, Selva Demiralp a avut acces doar la ședința în plen, nu și la discuțiile pe comisii, unde probabil lucrurile s-au spus pe șleau. Citiți cu atenție relatarea, informațiile oferite de economistul turc vă vor ajuta să înțelegeți mai bine cum stau cu adevărat lucrurile, dincolo de intoxicările propagandistice. Și, mai ales, vă va da o explicație pentru prezența reprezentanților lui Donald Trump la această reuniune.

„Cu încrederea pe care mi-o dă faptul că am participat la reuniunea din acest an, pot spune limpede că aceste întâlniri nu reprezintă o platformă pe care se împărtășesc secrete și planuri ascunse. Dacă s-ar întâmpla așa, participanților nu le-ar fi permis să dea informații despre conținutul întâlnirii conform regulii „Chatham House”. Nici eu nu aș scrie acest articol. Ceea ce face aceaste întâlniri unice și, în opinia mea, ceea ce „adaugă mister” este curiozitatea simțită cu privire la ceea ce discută acest grup de elită în spatele ușilor închise. Atât punctele pe care ei au ajuns la un acord, cât și cele pe care există divergențe”, spune economistul într-un articol publicat de BBC Turcia.

Potrivit lui Selva Demiralp, „Tema generală a întâlnirii a fost aceea de a permite Europei și Statelor Unite să se întâlnească pe o bază comună și să poată produce soluții comune la creșterea amenințărilor. Dar care sunt aceste amenințări din ce în ce mai mari? În primul rând, au fost discutate preocupările privind viitorul Uniunii Europene. S-a exprimat părerea că, atunci când problemele existente, cum ar fi războaiele comerciale, terorismul și schimbările climatice, se adăugă la problema existentă a imigrației, UE nu este în măsură să producă soluții eficiente pentru aceste probleme. S-a observat că aceste preocupări alimentează mișcările populiste și naționaliste și declanșează probleme în UE. S-a afirmat că, pentru a elimina mișcările populiste și naționaliste, libertățile ar trebui să fie păstrate prin prosperitate, o înțelegere comună a identității și a comunității, care ar împiedica divizarea societății, ar trebui să se pună accent pe bazele democrației și pe supremația legii”. Un alt subiect mult discutat au fost schimbările climatice. Nu au fost, însă, trecute cu vederea nici pericolele care pândesc economia. S-a subliniat că Italia reprezintă un risc de a augmenta neîncrederea de pe piețele financiare și că „un război rece tehnologic cu China ar trebui evitat”, pentru că „ar împărți atât rețelele de comunicare, cât și tehnologia”.

De aici încolo, relatarea lui Sevda Demiralp devine interesantă, pentru că vorbește deschis despre relațiile nu tocmai cordiale dintre Uniunea Europeană și SUA: „Se pare că partea europeană nu se simte confortabilă în legătură cu atitudinea Statelor Unite față de China și cu așteptarea (americanilor n.r.) ca Europa să se alăture Statelor Unite în acest mediu.

Putem spune că există două motive care stau la baza acestei preocupări-: cele economice care vor fi provocate de o deteriorare a relațiilor comerciale cu China, dar și faptul că Statele Unite nu sunt percepute ca un aliat fiabil din cauza punerii în aplicare a tarifelor pentru (importurile din n.r.) Europa.

Această mustrare a fost exprimată la întâlnire. S-a pus accentul pe sentimentele de neîncredere și nemulțumire cauzate de faptul că Statele Unite, în timp ce solicită sprijin din partea Europei împotriva Chinei, pun în aplicare tarife ridicate pentru Europa.

De asemenea, s-a remarcat faptul că Statele Unite au refuzat să elaboreze o abordare comună cu Europa în legătură cu dezvoltarea unei politici față de China și că o eventuală diviziune între Europa și Statele Unite ar crea oportunități pentru China”. Ca notă generală a vorbitorilor din Europa, Selva Demiralp lasă să se înțeleagă că „intenția Europei nu este să urmeze Statele Unite, ci să colaboreze cu Statele Unite”.

Cam astea sunt mărturisirile profesorului turc cu privire la situația generală. Evident, Selva Demiralp își face datoria să le transmită compatrioților săi că vorbitorii de la reuniunea Bilderberg au subliniat că Turcia va fi supusă unor sancțiuni americane, dacă se încăpățânează să achiziționeze sistemul de apărare antirachetă S-400 din Rusia. Cu alte cuvinte, Ankara va fi scoasă din consorțiul F-35, iar rolul ei în cadrul NATO va avea de suferit. Eu cred, însă, că foarte important pentru noi, românii, este cu totul altceva.

Din ce spune Sevda Demiralp, nu poate fi vorba de un armistițiu între naționalistul Trump și progresiștii conducători ai Europei.

Invitațiile adresate ginerelui lui Trump și Secretarului de Stat american au avut, se pare, rolul de a-l pune la curent pe președintele american cu nemulțumirile marilor corporații în legătură cu politica sa. Lovite serios de protecționismul american, cercurile globale de interese îi cer lui Trump să le ia în considerare. Tonul, din câte se pare, este oscilant- de la amenințare, la disponibilitatea de a colabora. Nimic mai mult! Ba, din câte se pare, între cele două părți divergențele sunt majore și foarte greu de soluționat, așa că ostilitățile vor continua.