Descurajarea investitorilor străini şi o lovitură dată imaginii ţării noastre - acestea ar fi principalele efecte ale unei eventuale decizii de amânare a aderării la spaţiul de liberă circulaţie.

"Nu sunt întrunite condiţiile pentru aderarea celor două ţări la spaţiul Schengen", au concluzionat miniştrii francez şi german de interne, într-o scrisoare adresată ieri comisarului european pentru afaceri interne, Cecilia Malmström, citată de RFI.

Brice Hortefeux şi Thomas de Maiziere cer amânarea aderării României şi Bulgariei la spaţiul de liberă circulaţie, subliniind că un aviz pozitiv în acest sens dat în luna martie a anului viitor ar fi "prematur".

"Nu ar fi realist şi nici responsabil să nu luăm în calcul defectele identificate", au mai subliniat cei doi oficiali, amintind "absenţa unui mediu juridic şi administrativ satisfăcător în domeniile siguranţei şi justiţiei, fenomenele de corupţie la diferite niveluri şi persistenţa unei criminalităţi preocupante".

În consecinţă, mai avertizează cei doi miniştri, alăturarea României şi Bulgariei spaţiului de liberă circulaţie în martie 2011 ar putea avea "consecinţe grave pentru securitatea internă a UE şi pentru fiecare stat membru" deoarece lacunele invocate "au incidenţă asupra supravegherii frontierelor într-o regiune strategică şi asupra accesului deplin la datele Schengen".

Timp, investiţii şi reputaţie

Analiştii au explicat pentru EVZ impactul unei eventuale amânări asupra ţării noastre.

"Acordul Schengen se referă în primul rând la libera circulaţie a persoanelor, deci impactul unei astfel de decizii trebuie evaluat în primul rând prin această prismă. Practic, vorbim de prelungirea status quo-ului în privinţa trecerii frontierei, cu timpi de tranzit mai lungi şi cu întârzieri", a declarat jurnalistul Andrei Postelnicu.

"Problema cea mai mare o reprezintă însă semnalul dat de această decizie. Investitorii cât de cât sofisticaţi, şi oamenii care cunosc atât România, dar şi modul în care funcţionează UE, îşi vor da seama destul de repede de cum trebuie interpretată această decizie: ca un vot de blam adus României şi capacităţii guvernului sau de a duce la bun sfârşit reforme vitale în justiţie şi alte domenii", a adăugat acesta.

"Bineînţeles că pierdem, pierdem în primul rând din punct de vedere al dinamizării relaţiilor economice, dar pierdem şi la capitolul reputaţie pentru că vorbim de amânarea calendarului aderării din cauza viciilor unui stat", a explicat, la rândul său, Victor Alistar, directorul Transparency International România.

Prin amânarea aderării, românii ar pierde posibilitatea ca din martie 2011 să circule liber în cele 25 de state membre Schengen prin ridicarea controalelor între frontierele interne, principalul beneficiu al calităţii de ţară membră. Eliminarea controalelor va fi compensată printr-un pachet de măsuri suplimentare.

Act de discriminare

Exprimându-şi regretul faţă de demersul celor doi miniştri, MAE a apreciat ieri că "o astfel de abordare creează un precedent inacceptabil nu numai pentru România (şi Bulgaria), dar şi pentru întreaga Uniune".

"Ea constituie o discriminare a României şi Bulgariei faţă de modul în care au fost tratate statele care au aderat la Schengen la ultima extindere", a mai avertizat diplomaţia românească.

Într-o declaraţie de presă, preşedintele român Taian Băsescu a criticat dur gestul oficialilor francez şi german. "Nu vom accepta o discriminare din partea nimănui, fie ea şi din partea celor mai puternice state ale UE. Trebuie să avem aceleaşi condiţii pe care le-au avut toate statele şi care sunt precizate şi în tratatul de aderare", a subliniat el, referindu-se la aspectele tehnice.

"Introducerea de noi condiţionalităţi contravine dreptului european şi creează un precedent inacceptabil", a adăugat Băsescu.

Preşedintele şi-a mai exprimat speranţa că cei doi miniştri îşi vor clarifica în curând poziţia exprimată.

IMPACT

Neaderarea la Schengen în martie ar putea reduce investiţiile străine

Experţi guvernamentali care se ocupă de implementarea măsurilor menite să asigure aderarea României la spaţiul Schengen susţin că cererea Franţei şi a Germaniei de a amâna acest proces are implicaţii mai degrabă legate de imaginea ţării, nu de economie.

"Este vorba de impactul psihologic, de slăbirea încrederii în România, ceea ce se poate traduce prin reducerea investiţiilor străine directe. În ceea ce pri veşte regimul vamal, distincţia se va face între bunuri UE şi bunuri non-UE'', ne-au precizat aceştia.

Totuşi, din toamna anului viitor, românii ar putea circula liber în spaţiul Schengen. Acest fapt va avea un impact pozitiv pentru economia României, în special din punctul de vedere al creşterii tranzitului de mărfuri, însă va genera şi probleme, cum ar fi riscul de extindere a evaziunii în segmentul bunurilor accizabile, potrivit analistului economic Liviu Voinea, directorul executiv al Grupului de Economie Aplicată.

Bogdan Baltazar spune că impactul asupra economiei nu va fi măsurabil, pentru că oamenii de afaceri circulau liber şi până acum. Totuşi, aderarea reprezintă o provocare pentru ţara noastră. (Simona Diaconu)