Proiectul care vrea să scoată la liman capitala Moldovei

Proiectul care vrea să scoată la liman capitala Moldovei

Complexul imobiliar Palas e susţinut de oameni de cultură care spun acum că "păstrează linia arhitecturală a vechii cetăţi". Mii de ieşeni îşi leagă speranţele de viitoarele locuri de muncă.

Anunţul potrivit căruia unul dintre cele mai importante proiecte economico-culturale din ţară, Complexul Palas din Iaşi, este în pericol a atras numeroase nemulţumiri în capitala Moldovei. Mai ales în rândul ieşenilor care şi-au pus speranţele în locurile de muncă nou-create.

De asemenea, reacţia oamenilor de cultură, unii dintre ei chiar oponenţi ai proiectului iniţial, este, acum, de aprobare a construirii complexului care "dă măsura reşedinţei domnilor Moldovei".

O gură de oxigen

Ne puteți urmări și pe Google News

Argumentul social îl bate în aceste zile pe cel al jocurilor de culise din spatele construirii celui mai mare proiect imobiliar din România. O analiză sumară a planului de dezvoltare imobiliară al Iulius Group, considerat "o gură de oxigen" pentru autorităţi, arată că în arealul Palas un punct forte îl reprezintă refacerea infrastructurii utilităţilor din zonă. Proiectul se desfăşoară pe o suprafaţă total construită de aproximativ 320.000 metri pătraţi şi presupune o investiţie de peste 260 milioane euro.

Palas integrează în acest complex urbanistic spaţii comerciale, hoteliere, birouri clasa A, apartamente, parcare subterană cu a proximativ 2.500 de locuri şi o zonă de entertainment. În proiect mai sunt incluse şi amenajarea unui parc de 50.000 metri pătraţi în cadrul ansamblului, amenajarea unui patinoar, refacerea amfiteatrului în aer liber existent în zonă etc.

7.000 de locuri de muncă

Toate acestea creează locuri de muncă, ceea ce, pentru comunitatea locală, e vital. Potrivit datelor intrate în posesia EVZ, pe durata celor trei ani de construcţie a ansamblului sunt create peste 3.000 de locuri de muncă.

Alte peste 4.000, permanente de această dată, vor fi disponibile după finalizarea lucrărilor. Cele 7.000 de locuri de muncă reprezintă aproximativ 30% din totalul şomerilor înregistraţi în judeţul Iaşi (21.721), potrivit datelor furnizate de Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţelor de Muncă.

În toamna acestui an, s-a dat în folosinţă prima clădire din cadrul ansamblului Palas, un imobil care are funcţiune office clasa A. Printre chiriaşi se numără Amazon România şi Endava, iar ambele companii, extinzându-şi echipa în urma mutării la Palas, fac angajări. Primăria, câştig de peste 20 de milioane de euro

Componenta comercială a ansamblului va cuprinde branduri internaţionale importante, printre contractele deja semnate numărându-se H&M, Hugo Boss, Auchan şi Flanco.

Din datele puse la dispoziţie de constructori reiese că, pe lângă redevenţa de aproape 60.000 de euro, din realizarea proiectului Palas, pe termen de 10 ani, Primăria Municipiului Iaşi va încasa peste 20 milioane euro doar din impozitul pe clădiri şi terenuri.

Păstrează linia arhitecturală a vechiului Iaşi

Construcţia Palas-ului urmăreşte, în linii mari, zidurile vechii Curţi Domneşti care a fost, veacuri la rând, centrul vieţii sociale, comerciale şi culturale a Moldovei.

În acest spaţiu se regăsea şi Vama Domnească, cea mai importantă zonă de negoţ a Iaşilor, aflată la intersecţia unor importante rute comerciale: spre Ţarigrad (Constantinopol), Drumul Mătăsii (spre Asia Mică) şi axa Londra-Novograd.

Vestigiile arheologice descoperite în timpul lucrărilor de construcţie vor fi expuse în grădina publică de la Palas. Parcul va include: un lac cu cascadă în trepte, amfiteatru în aer liber, patinoar sezonier, un carusel pentru copii, o grădină secretă şi piaţete înflorate.

"Complexul dă măsura reşedinţei domnitorilor Moldovei. (...) Copiii noştri vor avea o viziune aproape reală a istoriei Iaşiului.", STELA CHEPTEA, arheolog

SUSŢINERE

"Palas trebuie să meargă mai departe"

În ciuda speranţelor pe care ieşenii şi le puneau în dezvoltarea complexului, pe 18 noiembrie, judecătorii Curţii de Apel Oradea au dispus anularea hotărârilor Consiliului Local Iaşi care au stat la baza proiectului.

"Deocamdată, aşteptăm motivaţia instanţei judecătoreşti. Ansamblul urbanistic Palas trebuie să meargă mai departe, fiind un proiect realizat în beneficiul comunităţii locale", ne-au comunicat reprezentanţii Iulius Group. În general, părerea oamenilor de cultură din Iaşi este de acceptare a proiectului. Deşi unii s-au abţinut să comenteze, o parte au recunoscut că, iniţial, sau împotrivit acestui proiect.

"La început, nu am fost de acord cu varianta propusă de primărie. Leam zis să-şi caute alţi muşterii", ne-a declarat profesor doctor Mandache Leoncov, fost director al Grădinii Botanice din Iaşi. "Anul acesta însă mi s-au arătat două proiecte. Cel de-al doilea, realizat de specialişti italieni, s-a suprapus pe punctul meu de vedere, pentru că trebuie ţinut cont de condiţiile climatice pentru a aduce vegetaţia necesară parcului pe care vor să-l facă aici. Acum, proiectul e pe drumul cel bun", a precizat profesorul.

La rândul ei, Stela Cheptea, cea care răspunde de şantierul arheologic "Palas", a declarat că, datorită lucrărilor demarate pentru construirea acestui proiect, au fost scoase la iveală vestigii pe care cronicile nu le aveau nici măcar în cărţile de istorie.

"Dacă mă întrebaţi ca om vă spun că, decât un maidan, mai bine ceva nou. Din punct de vedere istoric însă, vă mărturisesc că nu ne-am închipuit că o să descoperim atâtea vestigii. Mai ales gospodării, anexele, grajdurile ale celor care slujeau la curtea domnească. Până acum, aveam mai multe relatări scrise despre istoria curţii domneşti. De acum încolo, copiii noştri vor avea o viziune aproape reală a istoriei Iaşiului", a explicat arheologul Stela Cheptea. "Prin modul în care este realizat, acest complex dă măsura reşedinţei domnitorilor Moldovei", a conchis aceasta.