Autorităţile române vor să micşoreze cota unică şi contribuţiile sociale, însă este puţin probabil ca Fondul să accepte venituri mai mici. În plus, nu putem renunţa la acordul de împrumut.

Guvernul începe astăzi în forţă discuţiile cu delegaţia FMI. Pe de o parte, autorităţile române vor ca Fondul să accepte ca, de anul viitor, contribuţiile sociale pe salariile românilor să scadă, la fel ca şi cota unică de impozitare, iar salariul minim să crească.

Pe de altă parte, România ar putea încerca să negocieze de pe o poziţie mai bună, după ce Ungaria a rupt acordul cu FMI, iar Turcia a anunţat recent că intenţionează să renunţe la colaborarea cu instituţia financiară internaţională.

În acest context, ce şanse au autorităţile române să obţină acceptul FMI pentru un deficit bugetar mai mare anul viitor, de 4,8% din PIB, în creştere faţă de nivelul stabilit, de 4,4% din PIB?

Greu de negociat

Cel mai probabil, guvernul nu va reuşi să obţină un deficit mai mare, este de părere analistul economic Dragoş Cabat.

"Dacă ceri să te lase FMI să micşorezi cota unică de impozitare, te bazezi pe o creştere economică. În mod normal, cei de la FMI vor spune că, dacă reducem cota unică şi avem creştere economică, vom avea încasări mai mari şi, în consecinţă, ne vom înscrie în ţinta de deficit", ne-a explicat Dragoş Cabat.

El susţine că România nu se poate folosi de argumentul că alte ţări au renunţat la acordul cu Fondul pentru a face presiuni. "Avem nevoie de acest acord şi toată lumea ştie, mai ales că vrem să încheiem un nou acord de finanţare", adaugă analistul economic.

Acesta este unul dintre argumentele pentru care România nu poate aplica soluţia adoptată de Ungaria şi Turcia. În al doilea rând, nu toate autorităţile române susţin un deficit bugetar mai mare, cum ar fi, spre exemplu, BNR sau ministrul de finanţe, Gheorghe Ialomiţianu.

Guvern fără credibilitate

În plus, modul în care guvernul a îndeplinit condiţiile stabilite de misiunea FMI lasă de dorit. Legea salarizării şi cea a pensiilor nu sunt nici până astăzi aprobate, iar criteriul reducerii arieratelor statului către firmele private nu a fost niciodată îndeplinit. Astfel, executivul nostru vine în faţa reprezentanţilor FMI cu un gol de credibilitate, care îi taie din şansele de a obţine un deficit mai mare.

În această primăvară, Radu Berceanu, fostul ministru al transporturilor, declara, într-un interviu acordat EVZ, că România ar trebui să ceară FMI să accepte un deficit bugetar mai mare, astfel încât sumele suplimentare să fie folosite pentru construirea de autostrăzi.

Misiunea de evaluare a FMI se va afla la Bucureşti până la începutul lunii viitoare.

PRECAUŢIE

Discuţii pentru un nou împrumut

Nici nu s-a încheiat bine actualul acord de finanţare încheiat cu FMI şi cu alte instituţii financiare internaţionale, că autorităţile române vorbesc deja despre un nou împrumut.

Preşedintele Traian Băsescu a discutat acest subiect cu şeful delegaţiei FMI, Jeffrey Franks, încă din luna septembrie. Recent, şeful statului a declarat că este un susţinător fără rezerve al unui nou acord cu Fondul.

Traian Băsescu a vorbit despre un acord de precauţie, astfel încât să putem acoperi deficitul de 5,7 miliarde de euro. La rândul său, Mihai Tănăsescu, reprezentantul ţării noastre la FMI, a declarat că un nou acord de doi ani, după finalizarea celui actual, ar fi suficient pentru ca România să-şi consolideze poziţia şi să continue cu propriile sale politici.